Demnitarii vor fi obligați să dea explicații în instanțele internaționale / Studiu de caz: România a pierdut 46 de milioane de euro într-un proces la care oficialii nu s-au prezentat

​O lege recent dezbătută în Parlament și promulgată rapid obligă demnitarii români să participe și să ofere explicațiile necesare în procesele de la Tribunalul arbitral al Băncii Mondiale de la Washington (ICSID), deschise împotriva României. În caz contrar, riscă amenzi uriașe, de până la 2,5 milioane de lei.

România a pierdut recent un proces la ICSID – Washington, fiind obligată să plătească peste 46 de milioane de euro unor investitori din industria regenerabilelor. Parlamentul a decis să aprobe o lege, Legea 101/2024, în condițiile în care România nu era reprezentată la nivel de ministere în aceste litigii, crescând riscul ca acestea să fie pierdute, potrivit unor surse HotNews.ro.

Există procese la care nu a participat niciun reprezentant din Ministerul Finanțelor sau Ministerul Energiei.

Cum a anticipat Guvernul că ar putea pierde un proces din cauza neasigurării asistenței

Guvernul României a emis pe 8 februarie 2024 o Ordonanță de Urgență (OUG 6/2024) privind reprezentarea juridică în litigiile internaționale. Cabinetul de la București a anticipat faptul că din cauza neasigurării asistenței juridice, România ar putea pierde un proces, cu termen pe 20 februarie.

Această anticipare apare chiar în motivarea OUG unde se arată că este necesară aprobarea ei de urgență „ținând seama că neasigurarea asistenței și reprezentării juridice la primul termen, din data de 20 februarie 2024, într-un dosar judiciar internațional în care se solicită despăgubiri substanțiale, cu consecințe care nu pot fi prevăzute la acest moment, poate conduce la concretizarea riscului ca, prin neasigurarea reprezentării la respectiva dată, România să piardă posibilitatea procedurală de a formula anumite apărări”.

Actul normativ a fost aprobat de Guvern pe 8 februarie și publicat în Monitorul Oficial pe 9 februarie. Sursele HotNews.ro spun că este o scăpare această motivare în textul OUG și că nu ar fi trebuit să apară.

Cum a fost transformată Ordonanța de Urgență în Lege

Ordonanța de Urgență prevedea că șefii instituțiilor publice au obligația să ia măsurile legale care se impun pentru ca persoanele implicate în gestionarea „problematicii ce face obiectul litigiilor internaționale” să participe în mod obligatoriu la întâlnirile solicitate de avocații care asigură reprezentarea juridică în respectivele procese.

Textul Ordonanței de Urgență a fost transmis în Parlament, unde a trecut rapid prin tot procesul legislativ, fiind aprobat pe 4 martie de Senat, iar pe 26 martie de Camera Deputaților, iar pe 16 aprilie a fost promulgat de către președinte, devenind Legea 101/2024.

În lege a apărut un amendament care prevede că inclusiv demnitarii implicați în gestionarea problematicii ce face obiectul litigiilor internaționale sunt obligați să participe la întâlnirile solicitate de avocați.

Nerespectarea acestei prevederi constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 250.000 lei până la 2.500.000 lei, dacă fapta nu este săvârșită astfel încât, potrivit legii, să constituie infracțiune, se arată în Legea 101/2024.

Potrivit informațiilor HotNews.ro, un proces de acest fel dureaza circa 4-5 ani, procedurile birocratice fiind îndelungate și greoaie. E necesară prezența pe lângă casele de avocatură și a unor echipe de experți economici și a unor martori, deseori din instituții.

România este implicată la ICSID în cel puțin cinci cazuri privind industria regenerabilelor

În acest moment există cel puțin 5 litigii la ICSID în care investitori străini reclamă schimbarea bruscă a legii regenerabileor în anul 2013, prin OUG 57, iar apoi în ianuarie 2014 prin legea de aprobare a OUG 57.

În acea perioadă, producătorii de energie regenerabilă au protestat față de aceste modificări bruște, însă nu au fost luate în seamă de Guvernul Ponta aflat atunci la putere. Ministerul Energiei condus de Constantin Niță a aprobat proiectele de OUG care anulau mare parte din certificatele verzi de care beneficiau producătorii de energie regenerabilă.

Astfel s-a ajuns, după ani de zile, să se judece la Curtea arbitrală de la Washington.

Un prim caz de arbitraj a fost deja soluționat, fiind pierdut de România pe 20 februarie în fața unui grup de 10 investitori în energia fotovoltaică, în frunte cu LSG Building Solutions GmbH (Austria). Tribunalul a constatat ca “România a încălcat art 10 (1) al Tratatului Cartei Energiei cu privire la investițiile făcute de reclamanți.

Astfel, Romania a fost obligată să platească investitorilor 42,2 milioane dolari despagubiri, 600.000 de euro costuri de arbitraj si 3,5 milioane dolari costuri de judecata.

Al doilea caz este reprezentat de investitorul de la parcul eolian Chirnogeni de 80 MW. În acest caz, Tribunalul s-ar putea pronunța în această vară.

Un alt caz este deschis de Aderlyne Limited (Tinmar), investitor în energia fotovoltaică.

Un al patrulea caz este deschis de 44 de investitori în energia solară. De asemenea, mai există încă un caz al unui investitor în energia eoliană.

Potrivit surselor HotNews.ro, teama Palatului Victoriei este aceea că, odată ce Tribunalul s-a pronunțat în favoarea investitorilor în primul caz, unde demnitarii chemați nu au mers ca martori, celelalte verdicte să fie și ele defavorabile statului român.

UPDATE Totul ar fi pornit de la cazul achiziționării dozelor de vaccin Pfizer pe care România nu le mai dorește. Potrivit expunerii de motive care a stat la baza actului normativ, pe 20 februarie, a fost necesară prezentarea la Tribunalul de primă instanță francofon din Bruxelles, solicitându-se obligarea României la executarea contractului de achiziție prin plata prețului pentru cele 28,9 milioane de doze de vaccin rămase pe care le-a achiziționat în valoare de 564,3 milioane euro, respectiv plata către Pfizer România a sumei de 2,7 miliarde lei.

Au existat cazuri în care foștii demnitari, dar și funcționari, au refuzat să participe la întâlnirile solicitate de avocații care asigurau reprezentarea juridică. Din acest motiv, nu s-a putut analiza în ce măsură informațiile sau documentele deținute de acestea erau utile pentru sprijinirea apărării României, se mai arată în expunerea de motive.