„Te-a tras curentul”, mit sau realitate? – Românii, aerul condiționat, trenurile și frica de răceală și dureri de măsea. „Saună” sau „frigider” pe calea ferată?
Puține lucruri sunt mai controversate în România decât „a te trage curentul”. Unii stau cu căciulă și la peste 20 de grade, alții stau în tricou încă de la 18 grade C. În trenurile românești instalațiile de aer condiționat nu fac față vara, dar și dacă ar merge „ceas” ar fi certuri serioase. Este curentul atât de periculos? Cât de veche este teoria „aerului rău”? Ce spune ChatGPT despre „curent”. De ce merge prost aerul condiționat în trenurile românești?
Căldura a venit, începe oficial și vara, iar în multe trenuri temperaturile vor trece de 40 de grade în lunile ce vin. Aerul condiționat (AC-ul) nu funcționează din multe motive: instalațiile sunt vechi și deficitar întreținute, uneori nu se pune freon, alteori instalația nu are cum să facă față, dacă afară sunt peste 35 de grade, iar în vagon mai sunt și alți 10-15 oameni care stau în picioare. Sunt și trenuri care nu au sistem de aer condiționat și geamurile se deschid prea puțin.
Dar să ne închipuim o lume ideală în care toate trenurile ar avea aer condițional funcțional și ar merge de fiecare dată. Ar fi și în acest caz nemulțumiți, din cauza fricii de…curent.
„Nu sta în curent!” – Un îndemn auzit la orice pas
Puține lucruri sunt mai controversate și îi pot pune pe români pe „harță” precum ideea de „curent”. Unii stau în tricou la 18 grade, alții le pun căciulă copiilor și la 22 de grade. Conceptul de a „te trage curentul” este fantastic de controversat la noi și frica de curenții de aer care-ți fac rău este cumplită.
Geam deschis în tren (foto Vlad Barză)
Trebuie să stabilit un lucru: dacă stai pe coridorul unui vagon clasic, cu compartimente, iar geamurile sunt deschise, iar trenul rulează cu viteză mare, atunci CHIAR poți spune că „te trage curentul”, fiindcă aerul de afară îți vine cu forță în față. Nu este recomandat și nici plăcut și mulți nu ar rezista, însă situația nu este des întâlnită din două motive: nu prea mai sunt vagoane la care geamurile se pot deschide larg și nici nu prea sunt multe porțiuni de viteză în România, dincolo de Câmpina – București – Constanța.
Unii glumesc când aud de ideea de „curent”, alții sunt îngroziți când văd un geam sau o ușă deschisă. „Nu sta în curent!”” este un îndemn pe care sigur l-ați auzit măcar o dată, undeva în public, în ultimele zile. La fel și „Ai grijă că te trage curentu!”
O mulțime de publicații au scris pe larg despre curent și despre miturile legate de acesta: DoR, csid, Digi24, sfatulmedicului.ro sau RoMedic.
Nu suntem singurul popor care se teme de „curent” și răul pe care ni l-ar face, situația fiind prezentă și în câteva țări din fosta Iugoslavie, dar se pare că la noi teama este cea mai mare. Nu de puține ori, străini veniți în România din Europa de Vest sau din SUA sunt uimiți de teama românilor față de „trasul curentului” și de groaza de a lăsa o fereastră deschisă sau un geam deschis.
În țările nordice se încurajează statul cu geamul deschis, aerisirile frecvente și scosul la aer a copiilor pe temperaturi scăzute. Tot în nord, când vine ploaia, copiii și adulți rămân pe afară (dacă nu este o ploaie torențială) își pun pelerine și continuă plimbarea sau joaca. Străzile nu se golesc de la o „răpăială”.
Curentul există sau este doar în mintea unora?
În România au fost doctori care au ieșit public și au spus că acest curent este un mit și NU este o cauză principală a unei afecțiuni. Nu ți se umflă măseaua doar pentru că ai stat în curent, dar dacă nu ai îngrijit-o bine și apoi ai stat în tren jumătate de oră lângă un geam deschis, la viteză mare, este posibil să se formeze un abces, pentru că măseaua deja avea probleme.
Așadar, dacă stai mult lângă un jet puternic de aer este posibil ca anumite probleme pe care deja le ai să se agraveze, dar ar fi o exagerare să punem pe seama „curentului” o mare parte dintre problemele de sănătate pe care le avem.
Foarte posibil să fi contat, în mentalul colectiv, și perioada comunistă în care, mai ales în anii 80′, a fost frig iarna în case și lumea se înfofolea. În comunism nu exista aer condiționat nici în trenuri, dar erau multe vagoane cu compartimente și cu geamuri care se deschideau, pe coridor sau în compartiment. Dacă stăteai ore bune lângă fereastră chiar te lovea curentul de aer și puteai să te alegi cu ceva deloc plăcut.
Nu trebuie uitat că o veche teorie, infirmată de medicina modernă, era teoria „miasmelor” care susținea că boli grave, precum ciuma sau holera, erau răspândite de curenți malefici de aer. Numele „malaria” vine din italiană, mal’aria „aer rău”. Așadar, ideea că aerul poartă substanțe care ne fac foarte rău nu este nouă și nu își are originea la noi.
Într-un articol excelent din publicația Decât o revistă (publicație care și-a încetat activitatea în noiembrie 2022), se explică faptul că folclorul macedonean asociază teama de „promaja” (fenomen care provoacă dureri de cap, de dinți și înțepeneli de umăr) cu pandemia de ciumă care a ucis aproape jumătate din populația Europei în secolul XIV.
Despre virusuri și modalitatea de contaminare se știa mult prea puțin, așa că vântul și curenții de aer au devenit, măcar parțial, răspunzători pentru transmiterea bolii.
Și în timpul pandemiei de Covid 19 au fost teorii exagerate cum că vântul poartă „norii” de virus în anumite zone.
Există și o carte cu titlul „O să te tragă curentu (și alte mituri despre sănătate)”, scrisă de doctorul Vasi Rădulescu, cunoscut pentru postările de pe Facebook. La finalul cărții el scrie că nu s-a publicat vreun studiu care să susțină o corelație între curentul de aer sau vreo patologie și adaugă că durerile de măsele, sinuzitele, durerile de cap au cauze clare în literatura de specialitate și nu sunt în corelație cu expunerea la curent.
El mai explică și că „expresia a trage curentul este utopie curată. Un front mișcător de aer nu are cum să te tragă, ci poate doar să te împingă puțin”.
O concluzie de bun simț la această dezbatere este că ar fi greșit să spunem că ideea de „curent” este pe de-a-ntregul un mit, însă românii se tem prea mult de el și atribuie „curentului” mult mai multe capacități negative decât are el cu adevărat.
Trenurile și aerul condiționat – De ce este imposibil să-i mulțumești pe călătorii români
În multe dintre trenuri aerul condiționat iese prin instalație în partea de jos a geamului și aerul rece nu are de ce să deranjeze, decât dacă stai cu fața exact lângă locul de unde iese aerul rece.
La alte trenuri instalația este pe tavanul vagonului și sunt șanse mici ca jetul de aer să-ți bată direct în față (doar în două-trei locuri din vagon se poate întâmpla asta). La multe dintre trenuri în câteva vagoane este mai rece, iar în altele mai cald sau mult mai cald, astfel că, dacă sunt locuri libere, pasagerii se pot duce în ce „zonă climatică” a trenului se simt mai bine. Cum glumea cineva, ar trebui să fie afișe pe vagoane în care să scrie că este răcoare sau că este mai cald decât afară.
Când aerul condiționat merge bine sunt pasageri care spun că „îi trage curentul”, iar controlorii sunt rugați de către acei pasageri să dea aerul mai încet sau să-l oprească de tot. Uneori aerul nu poate fi dat mai încet și NU are „trepte” de putere. În acest caz, după ce controlorul este rugat de pasager, aerul condiționat este oprit total, iar în vagon se face cald și oamenii încep să transpire și (uneori) să se certe pe acest subiect.
NU trebuie să uităm ceva important: fiecare persoană are o anumită gamă de temperatură în care se simte cel mai bine și unele persoane pot avea o sensibilitate mai mare la temperaturi scăzute și pot resimți mai ușor senzația de frig. Contează și metabolismul și câtă activitate fizică ai făcut și ce stare de sănătate ai.
În trenurile rapide din țări precum Spania, Franța sau Italia aerul condiționat este foarte puternic, uneori sunt 18-20 de grade în vagon chiar și în plină vară, încât și un om care preferă frigul se poate trezi că tremură. Acolo temperatura rămâne constantă pe toată perioada călătoriei, instalațiile fiind mai noi și mai performante și fiind setate să mențină temperatura.
Dacă am avea astfel e trenuri cu instalații de AC super-eficiente care sa mențină temperaturi foarte scăzute ar fi mulți oameni supărați, mai ales dacă li s-ar spune că temperatura va rămâne scăzută pe toată perioada călătoriei.
Din păcate aceasta este o situație ideală, departe de realitatea din perioada de vară când trenurile românești sunt mult mai des „saune”, decât „frigidere”..
De ce sunt probleme cu aerul condiționat din trenuri
Când au apărut primele sisteme de aer condiționat în trenuri? Prin anii 30 ai secolului trecut, când unele trenuri de lung parcurs incluse în Mersul Trenurilor aveau confort care în zilele noastre poate fi întâlnit doar la trenurile speciale.
Inclusiv trenurile Malaxa, care au circulat după 1937 pe rute precum București – Constanța, cu viteze de până la 100 km/h, aveau un sistem incipient de aer condiționat care la acea vreme era printre cele mai moderne din această parte a Europei.
Acum România stă rău: la CFR Călători multe instalații de AC nu fac față vara, iar la trenurile private, garniturile mai vechi fie au sisteme subdimensionate, fie NU au sisteme de aer condiționat.
Faptul că AC-ul nu merge în unele vagoane și/sau automotoare este o consecință a problemelor din sistemul feroviar românesc unde nu prea se fac modernizări, subfinanțarea este cronică și nu se preocupă nimeni de nevoile pasagerilor. Parcul de vagoane este învechit, se știe că sunt probleme cu reviziile și lipsesc de multe ori piesele de schimb.
Unii vor spune: de ce ne plângem atât din cauza aerului condiționat, când zeci de ani nu a existat aer condiționat pe trenurile din România? Ei bine, trăim în secolul 21 și pe marea majoritate a trenurilor de lung parcurs din Ungaria, Polonia și Cehia aerul condiționat funcționează.
Am călătorit de câteva ori și cu trenul Corona, format mai ales din vagoane MAV, tren care circulă pe relația Brașov – Budapesta, iar AC-ul funcționa foarte bine.
Și nu este deloc plăcut să stai în „saună” ore bune: de exemplu, un drum Constanța – Cluj durează 12 ore și biletul de clasa a 2-a costă 165 de lei. Dacă aerul condiționat nu merge, călătoria va fi groaznică, fiindcă nu se prea pune problema să te muți în alt vagon. De ce? Fiindcă cel mai probabil locurile vor fi ocupate, dat fiind că este cerere mare pe aceste rute pe timp de vară.
O problemă este că la aceste vagoane nu se deschid geamurile – sau se deschid câteva de mici dimensiuni la capăt, tocmai fiindcă aceste vagoane erau gândite ca fiind climatizate și, în teorie, nu era nevoie să stai cu geamurile larg deschise.
Cele mai multe plângeri au fost mereu la CFR Călători, care operează peste 70% din trenurile din piață și o pondere mai mare din trenurile de lung parcurs
Compania de stat explica anul trecut, după un val de critici, faptul că instalațiile de AC funcționează OK până la +35 C temperatură și umiditate de 60%, dar în perioadele de caniculă acești indicatori sunt depășiți (umiditate peste 80% și temperaturi exterioare și de 45 C la nivelul carcasei vagonului).
Compania de stat mai explica și că gradul de ocupare afectează confortul călătorilor, ceea ce înseamnă că în multe cazuri sunt prea mulți oameni în vagon.
Operatorii feroviari promit operații de mentenanță făcute mai des și promit o monitorizare mai atentă a instalațiilor pe timp de vară, dar este clar nevoie de instalații noi în unele cazuri.
ChatGPT: Din punct de vedere medical, ideea că „curentul” în sine ar cauza răceala este un mit.
Dacă te trage curentul poți răci de la el?
ChatGPT: Expresia „a răci de la curent” este folosită în mod obișnuit pentru a descrie apariția unei răceli sau a unei infecții respiratorii în urma expunerii la curentul de aer rece. Totuși, din punct de vedere medical, ideea că „curentul” în sine ar cauza răceala este un mit.
Răceala comună este, de fapt, cauzată de infecțiile virale, în special de rhinovirusuri. Aceste virusuri se răspândesc prin contactul cu picăturile de salivă sau secrețiile nazale ale unei persoane infectate, prin intermediul obiectelor contaminate sau prin aerul înconjurător. Nu este legată direct de expunerea la curentul de aer rece.
Cu toate acestea, există câțiva factori care pot contribui la o susceptibilitate mai mare la răceli în timpul sezonului rece:
Expunerea la oameni bolnavi: În sezonul rece, oamenii petrec mai mult timp în spații închise, ceea ce crește șansa de a veni în contact cu persoane care sunt deja răcite sau gripate.
Scăderea umidității aerului: Aerul uscat poate afecta căile respiratorii și reduce capacitatea de apărare a mucoasei nazale împotriva virusurilor.
Sistemul imunitar slăbit: Unele studii sugerează că temperaturile mai reci pot afecta ușor sistemul imunitar, ceea ce ar putea face ca o persoană să fie mai susceptibilă la infecții.
Expunerea la frig excesiv: Experiența unei temperaturi reci extreme poate reduce capacitatea organismului de a se apăra împotriva invaziei virale.
În concluzie, nu este însăși expunerea la curentul de aer rece care cauzează răceala, ci mai degrabă infecțiile virale care se răspândesc prin contactul cu persoanele infectate sau prin alte căi de transmitere. Totuși, este important să ne protejăm de temperaturile reci excesive și să menținem un stil de viață sănătos pentru a ne spori imunitatea și a reduce riscul de îmbolnăvire.
INTERVIURILE HotNews.ro