Romanii sunt pe primul loc la procentul de medici straini in Germania. Povestea doctoritei romance din Olpe ce nu putea pronunta „Zwerchfell”

Gabriela Graur este unul dintre tinerii medici romani care a ales sa-si foloseasca in strainatate studiile medicale dobandite in Romania. Gabriela e medic la Olpe, in vestul Germaniei, unde a emigrat in 2011. O alta studenta termina stomatologia anul viitor la Bucuresti, ea fiind cetatean german din parinti emigrati in anii 80 din Romania. Si ea, cel mai probabil, se va intoarce in Germania, ca sa duca mai departe cabinetul dentar al mamei sale. Tot cu cunostintele medicale obtinute in Romania. Romanii se afla pe primul loc intre medicii straini practicanti in Germania, potrivit statisticii oficiale pentru anul 2016. Aceasta, in timp ce sistemul sanitar romanesc e intr-o perpetua agonie.

Numarul de medici inregistrati in 2016 in Germania a crescut la 496.240, un procent in crestere cu 2,1%, fata de anul anterior, potrivitstatisticii Camerei Federale a Medicilor(Bundesärztekammer). Numarul medicilor emigrati din Germania in alte tari a fost de 2.050, scazand astfel la nivelul celui din 2003. Destinatiile acestora au fost ca de obicei, Elvetia (677), Austria (295) si SUA (112).

Aceasta tendinta in scadere nu reflecta insa si situatia privind medicii imigrati din alte tari. Anul trecut, tot al zecelea medic din Germania avea pasaport strain. 4.117 medici din strainatate au venit in 2016 si practica medicina in Germania, sporind numarul total al medicilor straini la 46.721, ceea ce reprezinta un plus de 10% fata de 2015. 68,6% dintre acestia sunt din Europa, 21,3% din Asia, 6,4% din Africa si 3,1% din America.

Pe locul intai, potrivit statisticii Camerei federale a Medicilor din Germania, se afla Romania, cu 4.285 de medici, urmata de Grecia (3.118), Siria (2.895) si Austria (2.600). Iar in aceste cifre nu este cuprins si personalul medical auxiliar, asistente, infirmiere, ingrijitoare de batrani din aziluri. Sistemul de sanatate german depinde tot mai mult de personalul medical venit din strainatate. Tot al 10-lea medic practicant nu are buletin german, procent care a crescut de peste patru ori, in ultimii douazeci de ani. Procentul este si mai mare la personalul de ingrijire medicala: 15% dintre asistentele medicale si 23% dintre infirmierele din azilurile de batrani provenind din randurile imigrantilor. In total, peste 630.000 de cadre medicale si de ingrijire din Germania provin din strainatate, potrivit studiului„Angajati straini din sistemul de sanatate dupatarile de provenienta“, publicat in decembrie 2015 de Ministerul Sanatatii german.Iar de atunci, in acord cu tendinta in crestere, se poate presupune ca cifrele au mai crescut.

Potrivit statisticilor romanesti, citate deTagesspiegel.dela finele anului 2015, cu prilejul incendiului de la Colectiv, „de la intrarea Romaniei in UE, acum opt ani, cca 14.000 de medici au parasit tara, iar la personalul medical auxiliar cifra e de doua-trei ori mai mare“.

Medicii imigranti prefera sa lucreze in spitalele germane, in proportie de peste 80%. Doar 11% dintre acestia si-au deschis propriul cabinet medical. Aceste cifre sunt valabile in cazul noilor imigranti. Intre acestia se numara si romanii veniti „cu valul UE”, deoarece medicii romani imigrati inainte de anii 90 si in deceniul care a urmat, isi au propriile praxis-uri sau chiar clinici private, in Germania. Numarul lor e de ordinul sutelor, cea mai mare parte in landurile vestice si sud-vestice ale Germaniei.

La o reuniune a medicilor romani, organizata in anul 2003 de Consulatul Romaniei de la Bonn, la care am fost invitata sa fac un reportaj, peste 250 de medici proveniti din Romania si stabiliti in vestul Germaniei au luat parte si intalnindu-se, au schimbat impresii mai noi si amintiri mai vechi. Una dintre ele era parola tinerilor medici absolventi ai UMF Cluj: „La cinci, la gara din Frankfurt“. Cu varianta „la Domul din Köln“. Aceasta secretiza, pe vremea ceausista, intentia emigrarii in Germania, care pe o cale sau alta, s-a realizat la cei mai multi medici ambitiosi si buni profesionisti.

Prin urmare, tendinta emigrarii spre Germania a medicilor romani nu e noua, insa cifrele s-au schimbat, datorita libertatii de miscare in spatiul UE. Doua probleme intampina totusi romanii care vor sa lucreze in sistemul medical sau in cel conex, de ingrijire, german.

Una dintre ele este recunoasterea studiilor. Calificarea obtinuta in strainatate este recunoscuta doar daca aceasta este similara unei profesii de referinta din Germania. Procedurile de recunoastere a calificarii difera de la land la land. Daca la medici si asistente procentul de refuzuri a fost mai mic, in ce priveste ingrijirea institutionalizata a batranilor aproape jumatate din cereri au fost refuzate in trecut, pe motiv ca in afara Germaniei nu prea exista studii sau calificari de specialitate, in acest domeniu.

A doua problema este cea a limbii germane. Daca studenta din Germania nu va avea aceasta problema -caci germana e prima ei limba ei materna si probleme a putut avea doar in a studia medicina in Romania-, pentru medicul din Ploiesti, care a studiat la Targu Mures, Gabriela Graur, limba germana e inca o provocare.

Tanara, despre careWestfalenpost a scris saptamana trecutavorbeste despre incurcatura de limba „Zwerchfell“ (n.t. diafragma).„A durat, pana cand am putut pronunta acest cuvant“, zice ea. In plus, articolele hotarate germane: „Der, die, das – cu astea inca am probleme“, zice ea, la sase ani de locuit si profesat in Germania.

Si totusi, germana nu-i era complet straina, caci a venit dupa studii din Transilvania. „Insa aceasta e o complet alta germana“, spune ea cu accent romanesc si R-ul sonor de care nu se scapa usor. Iar Gabriela a trebuit s-o invete, pentru a explica pacientilor inclusiv complicatiile bolilor lor. „La inceput, am simtit ca acestia sunt neincrezatori“, a recunoscut ea in interviul dat WP.de.

Anuntul clinicii din Olpe, romanca l-a gasit pe internet. „Avem nevoie de colegii din strainatate“, a declarat Thomas Klur, purtatorul de cuvant al societatii catolice Hospitalgesellschaft Südwestfalen, care administreaza spitalele din Olpe si Lennestadt. Actual, 63% dintre medicii asistenti din aceste spitale sunt straini.

Insa acestia sunt integrati in echipa de medici treptat, la inceput sub supravegherea unui medic primar. Spitalul finanteaza cursurile de limba germana dar face chiar mai mult, ajutand la gasirea unei locuinte, la completarea de formulare, la deschiderea unui cont bancar, ba chiar si la gasirea unui post pentru sotul sau sotia medicului angajat la ei.

Desigur ca nu putem generaliza aceasta practica de integrare completa, la toate spitalele germane. Insa chiar si fara all-inclusive, „fuga“ medicilor romani din tara, la salarii mai mari si conditii de munca de secol XXI, cum sunt in Germania, probabil ca nu e un fenomen de stopat in curand.