UPDATE Parlamentul European denunță amenințarea „sistemică” împotriva valorilor UE în Ungaria și cere lansarea procedurii Articolului 7

Parlamentul European a denunțat miercuri amenințarea „sistemică” împotriva valorilor UE în Ungaria și a cerut Uniunii să reacționeze prin lansarea procedurii Articolului 7, mecanismul cel mai radical de care dispune blocul comunitar, scrie AFP.

„Decizia de azi nu e nimic altceva decât o mică răzbunare a politicienilor pro-imigrație împotriva Ungariei”, a reacționat șeful diplomației ungare, la Budapesta.

„Această decizie de a condamna Ungaria și poporul ungar a fost luată în condițiile în care noi, ungurii, am dovedit că migrația nu e un proces necesar și este posibil să stopăm imigrația”, a adăugat Peter Szijjarto.

Este pentru prima oară când Parlamentul European folosește acest drept de inițiativă pentru a cere Consiliului (statele membre) să se pronunțe asupra situației statului de drept într-o țară membră.

Niciodată folosită până acum, această procedură a fost denumită uneori „opțiunea nucleară” în rândul sancțiunilor posibile pe care le poate adopta UE, deoarece poate conduce, la capătul unui proces complex, la suspendarea drepturilor de vot în cadrul Consiliului UE.

În prima fază, articolul 7 permite constatarea „existenței unui risc clar de încălcare gravă” a statului de drept într-o țară membră, cu sprijinul necesar a 22 de țări din UE.

Eventuale sancțiuni, însă, precum retragerea dreptului de vot, nu pot interveni decât într-o fază secundă care are nevoie, pentru a fi lansată, de votul unanim al țărilor europene, mai puțin statul vizat.

Decizie politică simbolică, votul Parlamentului lansează o lungă procedură a cărei finalitate este incertă dar care, teoretic, ar putea impune sancțiuni fără precedent pentru Budapesta.

Procedura articolului 7 este rarisimă în istoria UE, fiind pentru a doua oară când este declanșată.

La sfârșitul lui decembrie, Comisia a inițiat procedura împotriva Poloniei. În acesat moment, este în stadiu preliminar, după audierea Varșoviei pentru controversatele reforme din Justiție.

„Vor isoric”, a reacționat imediat eurodeputatul socialist Sylvie Guillaume pe Twitter.

Votul din hemiciclu se anunța strâns, având în vedere regulile stricte: pe lângă majoritatea simplă a voturilor (376), rezoluția trebuia să primească cel puțin două treimi din voturile exprimate.

În cele din urmă, a trecut cu 448 voturi pentru, 197 împotrivă și 48 de abțineri.

PPE nu a dat un consemn de vot, dar liderul său, germanul Manfred Weber, a anunțat că va vota în favoarea rezoluției.

„Am fost întotdeauna în favoarea construirii de poduri, și voi continua să o fac, dar ieri nu am văzut niciun semn de voință din partea premierului ungar de a face un pas spre partenerii săi din UE și să răspundă la îngrijorările noastre”, a argumentat Weber, pe Twitter.