Armata de consilieri gras plătiți a Ursulei von der Leyen. Cade ministrul Apărării german?

La Berlin circulă zvonul că ministrul Apărării, Ursula von der Leyen (CDU), ar cocheta cu demisia. O cauză ar putea fi scăderea bugetului pentru Apărare, planificată de ministrul de Finanțe pentru următorii patru ani, contrar angajamentelor luate de von der Leyen, față de NATO și americani. O altă cauză ar fi starea, pe alocuri deplorabilă, a dotărilor din Armată. Iar cireașa de pe tort ar fi scandalul început la finele anului trecut, referitor la cele 716 milioane euro, plătite de ministerul apărării pe contracte de consultanță nesupuse vreunei licitații. În discuții apare și firma de consultanță McKinsey, unde David von der Leyen, fiul Ursulei von der Leyen, este asociat.

Sub titlul „Se gândește ministrul von der Leyen într-adevăr la demisie?”, Berliner Morgenpost online detaliază azi cifrele angajamentului german la NATO. Pentru 2024, von der Leyen țintise 50 de miliarde euro/an, cca .1,5% din PIB. Oricum prea puțin, în opinia președintelui american Donald Trump, care solicită țărilor membre o participare de 2%.

În 2020, cota germană ar urmă să urce cu două miliarde, la 45,1 mld. Euro (1.37%), însă până în 2023 ea ar urma să scadă din nou, la 1,25%. Se pare că ministrul de Finanțe, Olaf Scholz (SPD), are alte priorități, naționale, în distribuirea bugetară.

Această planificare a dus la aspre critici din partea lui Richard Grenell, ambasadorul SUA la Berlin (din 2018). Potrivit Morgenpost.de, acesta a criticat faptul „că guvernul federal s-ar putea gândi, măcar, să reducă contribuțiile deja inacceptabile la disponibilitatea militară” și că „acesta este un semnal neliniștitor al Germaniei dat celor 28 de aliați”.

Critica lui Grenell a stârnit, la rândul ei, critici în Germania. Printre alții, vicepreședintele liberalilor, Wolfgang Kubicki (FDP), nu vede cu ochi buni remarcile ambasadorului american la modul în care se face bugetarea germană și solicită chiar declararea acestuia “imediat, persona non grata”, potrivit Spiegel.de.

• O stea care apune

Când Ursula von der Leyen a devenit ministru al Apărării, în decembrie 2013, ea a fost una dintre starurile guvernului. La un moment dat, ea era chiar preferată în cursa pentru succesoratul Angelei Merkel, la șefia CDU și la funcția de cancelar. Însă când conducerea partidului a devenit vacantă numele ei nu a mai fost în cărți.

Von der Leyen a declarat anul trecut, la alegerile interne de partid, că renunță la candidatura la vârf, preferând să rămână vicepreședinte de partid. Doar 57,5% din voturi au fost în favoarea sa pe această funcție, lucru care demonstrează dizgrația în care a căzut în rândul colegilor din partid.

Cum a fost posibil acest declin rapid? Spre deosebire de scena internațională – unde von der Leyen a reușit să-și creeze o imagine bună-, prestigiul în Germania, în special în cadrul Armatei, a pălit tot mai mult. Bundeswehr-ul și ministerul ei au fost, în mod repetat, în centrul unor scandaluri și relatări negative în presă, iar poziționarea ministrului față de problemele din Armată, inclusiv în cazul ofițerului depistat ca extremist de dreapta, a creat fricțiuni cu înalți ofițeri.

Nici dotarea Armatei n-a fost unul din punctele tari ale Ursulei von der Leyen. Armele și echipamentul, chiar și tancurile noi, elicopterele și aeronavele nu funcționează decât parțial. Reabilitarea navei-școală „Gorch Fock” costa, în 2015, 9,6 milioane euro, la începutul lui 2017, 75 milioane, pentru ca, între timp, costurile să fie pronosticate la 135 milioane euro.

Spiegel.de scrie că „armata e pregătită de acțiune doar în proporție de 70%”. Dintre cele 97 de sisteme de armament livrate armatei în 2017, doar 38 ar fi fost necesare.

„Reformele ei anunțate cu mult tam-tam au rămas doar la nivelul unor campanii de marketing“, a spus despre von der Leyen parlamentarul AFD Rüdiger Lucassen, un fost colonel din Bundeswehr, referent la NATO și la Ministerul Apărării.

• Profesionalism cu dedicație

Printr-o analiză la comanda sa, publicată în octombrie 2014, Ursula von der Leyen a primit sprijin pentru a reforma fundamental sistemul de achiziții publice. Experții, printre care firma de consultanță KPMG, descoperiseră 140 de erori, probleme și riscuri în revizuirea celor mai mari proiecte de Apărare din Germania.

Ministrul a cerut mai mult profesionalism și a spus că „trebuie să fim pe picior de egalitate cu industria”, referindu-se la angajarea de oameni din comunitatea de afaceri. Un cârlig bun de agățat puzderia de consultanți.

Deși von der Leyen nu l-a atacat direct și cu nume pe colegul său de partid și predecesor, Thomas de Maizière, studiul a fost înțeles ca un afront față de acesta. Lucru în parte adevărat, deoarece proaspăta investită în funcție a făcut, rapid, schimbări la nivel de personal. Secretarul de stat al lui de Maizière și responsabil pentru achizițiile de armament, Stéphane Beemelmans, a fost înlocuit cu Karin Suder, de la concernul de consultanță McKinsey.

Și fiul Ursulei von der Leyen, David von der Leyen, este din 2015 asociat la McKinsey & Company, cu sediul central în San Francisco. Într-un comentariu de pe blogul freiewelt.net se face o analiză a modului în care „fiul von der Leyen participă la contracte de consultanță strecurate mamei sale”.

• 250 euro pe oră

Suder se află acum în centrul scandalului privitor la „armata de consultanți” de pe lângă Ministerul Apărării, plătită cu bani grei, din fonduri publice. Totul a început de la controalele Curții de Conturi. Auditorii au constatat că, „în multe cazuri, nu a existat niciun control asupra rentabilității și necesității contractelor externe, care au fost adesea atribuite fără o cerere de ofertă“.

Von der Leyen a promis: „Trebuie să fim mult mai buni, pentru că am făcut greșeli”. Iar Suder n-a vrut să răspundă întrebărilor, decât în scris. La cererea Opoziției (Verzii, Stânga, FDP, AfD), s-a demarat o anchetă parlamentară, în care consultanta McKinsey, Karin Suder, care acum nu mai lucrează pentru minister, este citată ca martor.

Începând cu luni, 18 martie, ministerul Apărării a început să predea actele cerute de Comisia de anchetă și se va analiza dacă există indicii că angajații ministerului ar fi acordat preferențial contracte de consultanță în valoare de milioane de euro.

Despre ce sume e vorba? La cererea facțiunii Stângii din Parlament, acestea au fost făcute publice și, după cum relata Bild am Sonntag, ele se ridică la peste 200.000 de euro „pe cap de consultant”, în numai șapte luni.

Printre altele, e vorba de două milioane de euro, pe care i-ar fi încasat zece consultanți care au lucrat în perioada februarie-august 2018 la proiectul IT, CIT (subsumat CIR, Kommando Cyber und Informationsraum, înființat de facto la 5 aprilie 2017, ca domeniu organizatoric militar, de sine-stătator ).

Au fost calculate 1.101 zile de muncă, a opt ore. Onorariul pe oră a fost între 223-252 euro. Iar după cum a relatat Spiegel recent onorariile avocaților implicați în proiect ar fi fost chiar mai mari. Unul dintre consultanți ar fi primit, pentru 113 zile-muncă, 225.599 euro. În total, la acest proiect au lucrat, vreme de șapte luni, 74 de consultanți externi, plătiți cu 7.4 milioane de euro.

• Sfătuit și vândut

Într-o luare de poziție de duminică, Ministerul a încercat să relativizeze cifrele, argumentând că „este vorba de un proiect IT extrem de complex”, care „datorită însemnătății sale pentru structura IT a întregii armate, a fost realizat în parametri de timp foarte strânși”. Purtătorul de cuvânt al ministerului Apărării a precizat că onorariile consultanților „pot părea mari, la prima vedere”, însă sunt la nivelul pieții, deoarece era nevoie de o expertiză specială, iar oamenii de specialitate sunt rari.

Comisia parlamentară urmează să clarifice și dacă Ursula von der Leyen a luat la cunoștință despre „nepotismul economic” din ministerul său doar ca urmare a rapoartelor Curții de Conturi. De asemenea, urmează a fi analizate procedurile de acordare de contracte.

După cum s-a scris în presa germană, ar fi făcut parte din uzanțele ministerului ca aceste contracte să nu fie licitate separat, ci, pentru o așa-zisă evitare a birocrației, acordarea lor să se facă prin încredințare directă, în cadrul unor contracte-cadru, încheiate cu mari firme de consultanță.

La finele lunii ianuarie, Spiegel relata în detaliu despre „a cincea putere” în stat, referindu-se la firmele globale de consultanță, printre care și Accenture, care se află, și ea, în urmă mărturisirilor publice ale unui angajat al firmei, în centrul scandalului de la Ministerul Apărării german.

În 2006, relatam pentru Hotnews despre „Puterea consilierilor – consilierii puterii. Marea cacialma a consultanței antreprenoriale”, în care mă refeream și la o carte apărută atunci, pe această temă. Best-sellerul „Sfătuit și vândut”, a lui Thomas Leif („Beraten und verkauft”, ed. Bertelsmann, 2006), ajunsese atunci, la a șasea reeditare.

Cu subtitlul „McKinsey & Co. – marele bluff al consilierilor antreprenoriali”, cartea neagră a branșei lua sub lupă gheșeftele marilor firme de consultanță, care au clientelă nu doar în economie, ci și-au extins serviciile la nivel de stat și politică germană. Ele au depistat în deruta și incompetența factorilor de înaltă decizie, dar și în bugetul de stat, importante surse de profit. De atunci au trecut 13 ani. Și ce folos?

• A fi sau a nu mai fi ministru

Acum, ministrul Apărării german e nevoit să dea explicații. Tobias Lindner, membru al Comisiei de anchetă parlamentară din partea Verzilor, spune însă că „ministerul nu vrea să clarifice, sau nu poate”.

Mai dură se arată Stânga, prin vocea parlamentarului Alexander Neu, care consideră că, „dacă există dovezi că ministrul a tolerat abateri de la regulamentul acordării de contracte, atunci se impune demisia sa”.

Iar partenerii social-democrați, aflați la guvernare în coaliția cu Uniunea CDU/CSU, descriu încrederea în ministrul Ursula von der Leyen, ca fiind „deja zdruncinată”.