Proteste de amploare în Germania față de legea europeană a copyright-ului în internet

Zeci de mii de persoane, majoritatea tineri, au protestat sâmbătă la Berlin, München și în alte orașe germane, împotriva reformei legii copyright-ului, planificate de Parlamentul European. „Haideți să vă explicăm pe scurt Internetul, înainte să îl faceți praf”, scria pe o pancartă agitată de protestatari. Aceștia sunt convinși că reforma asupra căreia se va decide marți, 26 martie, la Bruxelles, va restricționa, dacă nu chiar va distruge, libertatea Internetului. Este o cenzură pe care generația Google, Youtube, Facebook nu o tolerează ușor.

Critica protestatarilor este îndreptată în principal împotriva Articolului 13 din legea Copyright-ului în Internet, care stipulează mai multe obligații privitoare la protecția drepturilor de autor, ale platformelor care difuzează conținut textual, sonor sau vizual.

Un comitet de acțiune a mobilizat demonstrații în peste 20 de țări. Niciunde însă protestele n-au fost atât de masive, ca în Germania. De la Hamburg la München și de la Chemnitz la Saarbrücken, la Köln, Frankfurt sau Düsseldorf, oamenii au ieșit pe străzi împotriva cenzurii pe internet. Numai la München au fost ieri peste 40.000 de manifestanți, agitând pancarte pe care scria „Filtre Diesel în loc de filtre de Upload”, sau „Noi nu suntem Bots”.

Profitând de mișcările de stradă, social-democrații germani, aflați în declin electoral, au hotărât la congresul de sâmbătă să se ralieze poziției împotriva intensificării filtrelor de încărcare pe internet. La congres s-a pus în discuție programul SPD în vederea alegerilor europarlamentare și, cel mai probabil, actualii europarlamentaria social-democrați din Germania vor vota marți împotriva articolului 13, în Parlamentul european.

Despre ce reformă este însă vorba? Atunci când Günther Oettinger, comisarul european pentru digitalizare, a propus reforma în 2016, a fost vorba de o adaptare a învechitei legi a drepturilor de autor , la epoca Internetului. Artiștii, creatorii și editorii ar trebui să beneficieze mai mult de utilizarea online a operelor lor – acesta a fost punctul de pornire. Un obiectiv corect, în general, cu care și mulți oponenți ai articolului 13 pot fi, în principiu, de acord.

Astfel, la jumătatea lunii februarie, negociatorii din Parlamentul European și statele UE au convenit asupra unui compromis. Deputatul CDU, Axel Voss, care a participat la negocierea compromisului, afirmă că este vorba „despre forțarea platformelor care fac, cu bună știință, bani din conținutul unor terțe părți, să între într-o licitare corectă“.

Dacă Parlamentul European aprobă marți reforma, aceasta este aproape finalizată. Dar acest lucru nu e sigur, în principal datorită articolului 13 – care, în versiunea finală a proiectului de lege, operează acum în temeiul articolului 17.

În mod specific, acesta prevede ca platforme precum Youtube, etc. vor fi în viitor răspunzătoare pentru violări ale legii drepturilor de autor – cel puțin dacă nu au depus cel mai mare efort posibil, pentru a obține o licență de difuzare a conținutului vizat. Aceste platforme ar trebui să verifice, dacă la încărcare e vorba de materiale protejate prin drepturi de autor.

Criticii reformei se tem că acest lucru este posibil numai prin activarea de filtre automate, ceea ce ar putea însemna cenzură. În articolul 11 al viitoarei legi se prevăd, de asemenea, drepturi de autor auxiliare, pentru editorii de presă. Potrivit acestei prevederi, motoarele de căutare de știri, cum ar fi Google News, vor trebui în viitor să plătească bani editorilor, pentru afișarea decupajelor din articolele de presă, pe situl propriu.

Proiectul are însă și mulți susținători. Vineri, în jur de 260 de editori, ziare, agenții de știri, radiodifuzori, companii de producție și reprezentanți ai mass-media s-au pronunțat în favoarea reformei. Într-un apel public, aceștia solicită o participare echitabilă la producerea de conținut online, „pentru a asigura un internet bogat și diversificat în care informațiile și cultură au locul lor”.