Influenţa crescândă a Chinei în Europa de Est îngrijorează Vestul

Centrale pe cărbune, rețele mobile, poduri majore, drumuri și căi ferate: investițiile chineze sunt în plină expansiune în toate țările în curs de dezvoltare, care au nevoie de bani, din Europa Centrală și de Est, chiar dacă oficialii Uniunii Europene se luptă pentru a contracara influența economică și politică a Beijingului pe continent, scrie Fox Business, citat de Rador.

Membrul UE Croația găzduiește joi un summit între China și 16 țări regionale – al optulea până în prezent – care se concentrează pe extinderea afacerilor și a altor legături dintre China și regiune, pe care Beijingul o consideră o poartă spre Europa

Reuniunea de la Dubrovnik a așa-numitei inițiative 16+1 constă din țările din Europa Centrală și de Est care au aprobat proiectul ambițios de investiții globale „Belt and Road” al Chinei, care a declanșat îngrijorări în rândul unor state cheie din UE privind creșterea influenței politice și economice a Chinei în regiune.

China a investit deja miliarde de dolari în diverse proiecte de infrastructură în Europa Centrală și de Est.

Liderii occidentali se tem că investițiile suplimentare în statele care sunt membre ale UE – sau cele care speră să se alăture – ar putea însemna standarde de mediu și altele mai scăzute decât cele din restul blocului. Chestiunile problematice includ nesocotirea regulilor UE privind concurența, potenţialele supra-împrumuturi de către unele state, calitatea construcțiilor și preocupările de securitate față de tehnologia de rețea de mare viteză 5G furnizată de companiile chineze.

Criticii spun, de asemenea, că, în schimb, pentru permiterea extinderii chineze în regiune, Beijingul ar trebui să ofere un acces reciproc mai bun pentru companiile europene pe piețele chinezești. Oficialii chinezi de top au încercat să atenueze temerile UE privind concurența neloială din partea companiilor chineze controlate de stat, care beneficiază de sprijinul financiar al guvernului. Președintele chinez Xi Jinping a convenit, în timpul unei vizite recente la Paris, să colaboreze cu liderii europeni pentru a găsi reguli comerciale mai echitabile.

Dintre cele 16 țări participante – Albania, Bosnia, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovacia și Slovenia – 11 sunt membre ale UE şi celelalte cinci doresc să se alăture. Beijingul și-a promovat inițiativa de extindere ca pe o modalitate de a oferi unora dintre țările cele mai nevoiaşe din Europa un impuls financiar, ajutându-le să obțină acces la mai multe schimburi comerciale și investiții.

Acest lucru a fost în mare parte salutat de națiunile din Europa Centrală și de Est. Linda Tjia, expert în strategia chineză de dezvoltare, de la Universitatea de Stat din Hong Kong, a declarat că nu există dovezi care să susțină preocuparea că Beijingul are obiective „neocoloniale” pentru a exploata Europa de Est, Africa și alte economii în curs de dezvoltare. Liderii europeni „trebuie să le arate cumva popoarelor lor că încearcă să protejeze interesele naționale”, a spus Tija.

Proiectele majore de infrastructură conduse de chinezi în regiune includ o cale ferată de mare viteză planificată din capitala Ungariei, Budapesta, până la Belgrad, în Serbia vecină. Linia se va lega cu portul controlat de chinezi Pireu, în Grecia, ca punct de intrare pentru bunurile chinezeşti în Europa Centrală și de Est. Proiectul a atras atenția UE, deoarece băncile chineze de stat vor oferi finanțare, iar companiile chineze vor furniza tehnologia și construcţia.

Acest lucru este în contradicție cu normele UE, care impun ca lucrările publice să fie sparte în segmente suficient de mici, pentru a atrage mai mulți ofertanți. Premierul ungar Viktor Orban, a cărui guvernare a fost deseori criticată pentru politicile antidemocratice, declară că relațiile Ungariei cu China ar trebui să se bazeze pe „respect reciproc”. Ungaria nu a semnat anul trecut un raport al UE care critică politicile Chinei privind drepturile omului și politicile de afaceri.

În Serbia, candidată la aderarea la UE, companiile chineze construiesc poduri și autostrăzi importante. Ele construiesc, de asemenea, o mare centrală electrică pe bază de cărbune, chiar dacă China încearcă să reducă poluarea acasă, prin implementarea proiectelor de energie regenerabilă și reducerea utilizării lignitului, de departe cel mai poluant combustibil fosil. Analistul sârb Mijat Lakicevic a declarat că țara balcanică situată strategic între Est și Vest este un loc perfect în care „China își poate realiza conceptul economic, așa cum dorește să intre pe piețele din Europa de Est”, fără prea multă îngrijorare în ceea ce privește procesele de licitaţie corecte sau standardele de poluare.

Bosnia, un potențial candidat la UE, este în contradicție cu blocul privind decizia sa de a emite o garanție publică pentru un împrumut de 600 de milioane de euro de la banca de export-import a Chinei, pentru extinderea celei mai mari centrale electrice din Bosnia. Autoritatea de monitorizare a energiei din UE a avertizat că această măsură ar putea afecta în cele din urmă aspirația Bosniei de a adera la UE, deoarece acordul încalcă normele UE privind subvențiile și mediul.

Comisarul pentru extindere, Johannes Hahn, a declarat că problema „ridică întrebări serioase” cu privire la „angajamentul țării balcanice față de tratatele internaționale (și) normele europene”. Companiile chineze sunt, de asemenea, implicate în construcția podului Peljesac în Croația, de 380 de milioane de dolari, care leagă două părți de coastă peste Marea Adriatică, precum a unei autostrăzi care leagă Adriatica, în Muntenegru, de Serbia vecină.

În Republica Cehă, Agenția Națională pentru Securitatea Informatică a urmat avertizarea autorităților americane împotriva utilizării de hardware sau a software realizat de companiile chineze Huawei și ZTE. Aceasta, însă, nu a schimbat poziția favorabilă a președintelui ceh Milos Zeman față de Huawei. Zeman a criticat public autoritatea cehă, declarând că acesta afectează interesele de afaceri ale Cehiei, deoarece ar putea afecta planul companiei Huawei de a investi 370 milioane de dolari în rețele 5G în Republica Cehă.

Oficialii americani au lansat o campanie internațională pentru a ține echipamentul Huawei departe din orice rețea străină 5G care ar putea transfera informații sensibile din SUA.

Autor: Dusan Stojanovic, Associated Press; au colaborat: Joe McDonald de la Beijing; Karel Janicek de la Praga; Pablo Gorondi de la Budapesta, Ungaria; Sabina Niksic de la Sarajevo, Bosnia; Jovana Gec de la Belgrad, Serbia