Execuția unui georgian la Berlin. Ministrul german al Apărării cere acțiuni suplimentare împotriva Rusiei, după ce doi diplomați ruși au fost deja expulzați
În urma presupusului omor comandat al unui georgian, la Berlin, liderul CDU, Annegret Kramp-Karrenbauer, a cerut acțiuni suplimentare împotriva Moscovei, după ce miercurea trecută, Parchetul Federal a făcut publică starea anchetei aflate în derulare. „Exista suficiente dovezi concrete, pentru ca uciderea lui Tornike K. să se fi comis fie la comanda unor agenții de stat ale Federației Ruse, fie ale Republicii Autonome Cecenia, ca parte a Federației Ruse”, se precizează în comunicatul oficial al procurorului general federal.
„Va trebui să ne consultăm și să decidem, în guvernul federal, cu privire la reacții suplimentare”, a declarat ministrul apărării, Kramp-Karrenbauer, pentru „Bild am Sonntag”. „Partea rusească trebuie să-și aducă, în cele din urmă, contribuția la clarificarea acestei crime”, a spus ea, adăugând că „dovezile cântăresc foarte mult”, iar „împreună cu uciderile din Marea Britanie și alte activități rusești, se creează o imagine destul de deranjantă.”
Cazul duce la încordarea relației dintre Germania și Rusia. Parchetul Federal urmărește, în cazul crimei, suspiciunea inițială că agențiile de stat din Rusia sau Republica Cecenia s-ar afla în spatele acesteia. Germania a expulzat miercuri doi diplomați ruși, pe motivul lipsei de cooperare în clarificarea cazului. Cancelarul Angela Merkel a indicat că e bine să se aștepte rezultatul anchetei.
Tensiuni la nivel inalt
În 4 decembrie, cazul a fost preluat, în mod oficial, de Procuratura generală Federală. Din cauza „semnificației speciale” a infracțiunii, ancheta ulterioară este acum preluată de Oficiul Federal al Poliției Criminale. „Astfel, procesul dobandește o nouă calitate. Cel mai înalt organ de urmarire penală suspectează Rusia, practic, de terorism de stat pe teritoriul german”, comentează publicația Spiegel.de.
Din informațiile aceleiași publicații, ca reacție la noile detalii date de procuratură, miercuri ambasadorul rus la Berlin a fost convocat oficial, la Ministerul de Externe german. Printr-o notă verbală, acestuia i s-ar fi comunicat faptul că doi diplomați ai Ambasadei Ruse în Germania sunt declarați persona non grata și că aceștia trebuie să părăsească țara într-o săptămână.
Măsura ar fi fost luată ca reacție la lipsa de cooperare rusească în elucidarea cazului. Din informațiile Spiegel, MAE german ar fi trimis o listă cu opțiuni de expulzare, iar cei doi „sacrificați” ar fi, de fapt, angajați ai serviciului secret al armatei ruse, GRU, acreditați ca diplomați la Ambasada Rusă. Într-o primă reacție de la Moscova, s-a spus că expulzările au fost „neprietenoase și nefondate”.
Detalii oficiale germane
Georgianul, în vârstă de 40 de ani, a fost împușcat mortal de un biciclist în Kleiner Tiergarten, un parc din cartierul Moabit, din Berlin. Presupusul autor de 49 de ani, care a venit de la Moscova, a fost arestat și se afla acum în arest preventiv. „Exista suspiciune întemeiată cu privire la cetățeanul rus Vadim K, alias Vadim S., care a fost arestat la scurt timp după atentatul din 23 august 2019, asupra lui Tornike K.”, se spune în comunicatul oficial.
Tot în comunicat se precizează că „victima Tornike K. a fost clasificată de autoritățile ruse drept teroristă și persecutată ca atare. El a fost acuzat că este membru al organizației teroriste <> și ar fi instruit membrii activi ai acestei asociații pe teritoriul Georgiei, fiind, de asemenea, responsabil pentru trafic cu membri ai grupării“.
„Conform declarațiilor anterioare ale victimei și mărturiilor date de martori, Tornike K. a fost implicat de fapt în conflicte militare cu Federația Rusă. În cel de-al doilea război ruso-cecen, se spune că a comandat o miliție cecenă în perioada 2000-2004 și a luptat împotriva forțelor ruse. Fostul său adjunct a fost răpit în 2005 și apoi ucis de trupe rusești sau de ceceni pro-ruși. În plus, Tornike K., în numele guvernului Georgiei, în august 2008, ar fi înființat o unitate de luptă de 200 de oameni, care să apere Osetia de Sud. La sfârșitul anului 2008 / începutul anului 2009, Tornike K. a luat cunoștință de planurile autorităților ruse împotriva lui. Potrivit acestora, el ar fi trebui ucis sau răpit si dus în Cecenia. Cu toate acestea, acest plan nu a fost pus in aplicare. La 28 mai 2015, un infractor necunoscut anterior, la Tbilisi (Georgia), a tras opt focuri asupra lui Tornike K., care a fost lovit de patru dintre aceste proiectile. În afară de acest incident, nu au existat alte încercări de a-l asasina pe Tornike K în Georgia, chiar și după schimbarea guvernului de acolo, în toamna anului 2012.”
Procuratura federală germană mai precizează la finele comunicatului său: „Dovada că fapta a fost comisă în numele unui actor non-statal nu este încă disponibilă. De asemenea, ancheta nu a evidențiat nicio dovadă a vreunei legături între acuzat și victimă, cu atât mai puțin un motiv personal al acuzatului. De asemenea, nu există referiri la criminalitatea organizată sau la fenomenul terorismului islamist”.
Detalii de la ruși
Daca de la procuratura germană aflăm detalii despre mersul anchetei, numele complet al victimei îl dezvăluie publicația rusa în limba germană, Russia Today, în varianta sa electronică. Apărut în aceeași zi cu anunțul procuraturii germane, în 6 decembrie, articolul RT menționează extinderea la nivel diplomatic, între Germania și Rusia, a cazului de „ucidere a lui Selimchan Changoschwili, la Berlin”.
În articolul „Selimchan Changoschwili: erou al femeilor, spion, islamist sau terorist?“, se spune că acesta ar fi numele real al victimei, Tornike Kawtaraschwili fiind doar numele său de informator. El l-ar fi folosit „timp de trei ani, pentru serviciul secret georgian și al US, până când, în primavara lui 2015, a fost împușcat de un necunoscut. Ca prin minune, niciunul dintre cele șapte sau opt gloanțe trase nu l-a ranit mortal“.
Semlichan C., alias Tornike K., apare și pozat în uniformă, cu panglică islamistă la bonetă. Urmează o lungă și detaliată poveste, despre „isprăvile“ sale de război, dar și despre faptul că, împreună cu soția și cei cinci copii, în anul 2015 el s-a refugiat în Germania, cerând azil politic. După ce acesta i-a fost refuzat, în primăvara lui 2017, el nu a fost expulzat, însă a rămas sub supravegherea
Oficiului Criminal german.
„Ce făcea de fapt și cu ce își câștigă traiul pentru el și familia sa, nu se știe“. „Și cum se face că, în pofida cererii de azil refuzate, el a mai putut trăi timp de doi ani în Germania?“ se întreabă publicația citată.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro