Criza din Ucraina – Germania cere Rusiei dezescaladarea situației / Lavrov îi sugerează lui Putin să continue dialogul diplomatic
Eforturile diplomatice privind criza din Ucraina continuă luni, cancelarul Germaniei Olaf Scholz mergând la Kiev pentru a transmite solidaritatea în fața agresiunii rusești. ”Asistăm la o amenințare foarte gravă la adresa păcii în Europa”, a spus el. Acțiunile diplomatice nu au fost lipsite și de unele derapaje, declarațiile ambasadorului Ucrainei la Londra obligându-l pe președintele Volodimir Zelenski să dea asigurări că aderarea la UE și NATO rămân priorități ale țării sale prevăzute în Constituție și nu se pune problema unor concesii în fața lui Vladimir Putin. Ambasadorul a revenit și el asupra afirmațiilor potrivit cărora Ucraina ar putea renunța la ambițiile sale privind aderarea la NATO pentru a evita războiul cu Rusia, susținând că a fost înțeles greșit.
HotNews.ro transmite LIVETEXT evoluția evenimentelor în criza din Ucraina
17.30 Statele Unite susțin că cele mai recente informații indică faptul că Rusia își sporește prezența militară la granițele Ucrainei în pregătirea unei posibile acțiuni militare în această săptămână. Potrivit unui oficial de rang înalt citat de CNN, acestea vor începe cu atacuri aeriene asupra infrastructurii militare cheie a Ucrainei.
15.26 Președintele rus Vladimir Putin a discutat luni cu ministrul său de externe Serghei Lavrov, acesta recomandându-i continuarea dialogului cu Occidentul în ce privește criza de la granița cu Ucraina.
Într-un schimb de replici televizat, Putin îl întreabă pe șeful diplomației ruse dacă există șanse să se ajungă la o înțelegere privind așa-zisele îngrijorări exprimate de Moscova pe tema securității din regiune sau se trage de timp cu negocieri.
Lavrov răspunde: „Am avertizat deja de mai multe ori că nu vom permite nesfârșite negocieri cu privire la chestiuni care trebuie să își găsească o soluție astăzi. (…) Trebuie să spun că întotdeauna există șanse. Mi se pare că posibilitățile noastre nu au fost epuziate…În această etapă, aș sugera continuarea (dialogului- n.red).”
Tot Lavrov era cel care, săptămâna trecută, califica discuția cu omologul său britanic Liz Truss drept un dialog al surzilor.
14.43 Premierul britanic Boris Johnson a declarat luni că dreptul Ucrainei de a adera la NATO nu poate fi negociabil, adăugând că va discuta ”foarte curând” cu președintele american Joe Biden pentru a ajuta în procesul diplomatic.
Johnson a mai spus că sunt dovezi clare că Rusia s-ar pregăti de o nouă invazie în Ucraina, situația fiind foarte dificilă, dar Occidentul trebuie să fie unit.
”Încă este timp pentru ca Vladimir Putin să facă pasul înapoi și îi îndemnăm pe toți să se implice în dialog”, a declarat el, potrivit Reuters.
14.00 Au sosit primii soldați germani în Lituania, parte a operațiunilor NATO de suplimentare a efectivelor militare pe fondul ameninățrilor Rusiei.
O aeronavă militară A400M cu 70 de soldați la bord a aterizat luni, potrivit Reuters. În total, 360 de soldați germani ar urma să fie transferați în țara baltică.
13.54 Parlamentul Rusiei ar urma să discute două proiecte de rezoluție privind recunoașterea a două regiuni separatiste din estul Ucrainei ca state independente și va cere punctul de vedere al lui Vladimir Putin și al Ministerului afacerilor externe de la Moscova.
În același timp, potrivit Reuters, Rusia nu va participa la reuniunea OSCE de luni după-amiază cerută de Țările Baltice pe tema ”activităților militare neobișnuite din Belarus„.
13.49 Rusia este pregătită să deschidă focul asupra navelor şi submarinelor străine care intră ilegal în apele sale teritoriale, a afirmat luni un reprezentant de rang înalt al forţelor armate ruse, citat de Interfax, transmite Reuters.
12.56 Kremlinul a transmis că nu a tratat afirmațiile ambasadorului Ucrainei la Londra drept o schimbare de poziție a Kievului față de aderarea la NATO, informează Reuters. Precizarea vine după ce luni dimineața ambasadorul declara că Ucraina ar putea renunța la ambițiile privind aderarea la NATO pentru a evita războiul cu Rusia. Ulterior, președintele Ucrainei a intervenit, iar ambasadorul a revenit asupra afirmațiilor și a susținut că a fost vorba despre o neînțelegere.
12.23 Cancelarul german Olaf Scholz a cerut luni Rusiei ”semne imediate ale dezescaladării” înainte de a se deplasa la Kiev şi ulterior la Moscova, în încercarea de a dezamorsa ameninţarea unei invazii ruse în Ucraina, o criză ruso-occidentală de o amploare fără precedent după încheierea Războiului Rece.
”Aşteptăm din partea Moscovei semne imediate ale dezescaladării”, a scris Scholz pe Twitter, apreciind că ”o nouă agresiune militară ar avea consecinţe serioase pentru Rusia”. ”Asistăm la o amenințare foarte, foarte gravă la adresa păcii în Europa”, a mai scris cancelarul Germaniei pe rețeaua socială la plecarea spre Kiev.
10.00 Cancelarul german Olaf Scholz va încerca să dezamorseze criza urmând să ajungă luni la Kiev și marți la Moscova. Demersul său diplomatic are loc după tentativa eșuată a președintelui francez Emmanuel Macron care s-a întâlnit săptămâna trecută cu Vladimir Putin și apoi cu președintele Ucrainei.
Tot săptămâna trecută, Scholz, aflat
la începutul mandatul său, a fost primit la Casa Albă de către președintele Joe Biden care a încercat să spulbere dubiile privind poziția Germaniei din cauza proiectului Nord Stream 2. Biden declara că Germania este un aliat de încredere și nu există dubii în acest sens.
În același timp, premierul britanic Boris Johnson continuă și el discuțiile diplomatice cu aliații și este așteptat să viziteze nordul Europei și Țările Baltice, deși vizita nu a fost confirmată oficial de guvernul de la Londra.
09.47 Ambasadorul Ucrainei la Londra a revenit asupra declarației sale de luni dimineața despre posibilitatea ca țara sa să renunțe la aderarea la NATO pentru a evita războiul cu Rusia. Acesta și-a clarificat afirmațiile după ce președintele Volodimir Zelenski a intervenit, transmițând că aderarea la NATO și UE rămân prioritare.
Ambasadorul Vadim Pistaiko a precizat că fosta republică sovietică nu-și va reconsidera poziția cu privire la dorința de integrarea în alianța nord-atlantică, transmite Reuters.
Întrebat dacă Ucraina și-ar putea reconsidera ambițiile privind aderarea la NATO, ambasadorul a răspuns pentru BBC, în limba engleză: Nu (nu asta am vrut să spun) și sunt bucuros că am ocazia să îmi clarific poziția”.
Diplomatul a susținut că relatarea BBC din cursul dimineții a fost rodul unei neînțelegeri.
09.18 Ambasadorul Ucrainei la Londra trebuie să explice ce a vrut să spună atunci când s-a referit la posibilitatea ca Ucraina să renunțe la aderarea la NATO, a transmis purtătorul de cuvânt al preșe
dintelui Volodimir Zelenski, citat de Reuters.
Președintele Ucrainei a transmis că aderarea la UE și NATO rămân priorități ale țării sale și sunt prevăzute în Constituție.
–
Ucraina ar putea renunța la ambițiile sale privind aderarea la NATO pentru a evita războiul cu Rusia, potrivit BBC care îl citează pe ambasadorul ucrainean la Londra.
Declarația sa este surprinzătoare în contextul în care o astfel de decizie ar reprezenta o concesie majoră făcută lui Vladimir Putin după săptămâni de tensiuni declanșate de mobilizarea a peste 130.000 de soldați ruși la granița dintre Ruisa și fosta republică sovietică.
Mai mult, declarația vine după ce președintele ucrainean a discutat cu liderul de la Casa Albă despre descurajarea acțiunilor Rusiei.
Ambasadorul Vadim Pristaiko a declarat la BBC că Ucraina este
dispusă să fie ”flexibilă” cu privire la obiectivul său de aderare la alianța nord-atlantică, având în vedere că Vladimir Putin a declarat că o astfel de mișcare ar declanșa războiul. Putin a cerut revenirea la situația din 1997 și stoparea extinderii NATO către est.
„Am putea- mai ales dacă suntem amenințați așa, șantajați cu asta și împinși la acest lucru”, ar fi declarat ambasadorul Pristaiko atunci când a fost întrebat dacă Kievul și-ar putea schimba poziția față de aderarea la NATO.
La summitul NATO din 2008, de la București, aliații au promis Ucrainei, fostă republică sovietică, că va avea posibilitatea de a adera la cea mai puternică alianță politico-militară, la un moment dat, amintește Reuters.
O astfel de decizie ar aduce NATO la granița cu Rusia, ceea ce l-a făcut pe Vladimir Putin să susțină că țara sa ar fi amenințată. De altfel, Rusia a mai cerut retragerea efectivelor militare și a echipamentelor din România și Bulgaria, dar și încetarea exercițiilor de pe flancul estic.
În replică la acțiunile recente ale Rusiei, aliații au decis întărirea Flancului Estic, efectivele militare fiind suplimentate recent atât în România, cât și în Polonia.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, l-a invitat pe omologul său american, Joe Biden, la Kiev pentru a arăta sprijinul Washingtonului în faţa riscului unei invazii ruse, în contextul în care cei doi au avut o convorbire telefonică de aproape o oră în care au convenit asupra continuării eforturilor diplomatice și de descurajare a acțiunilor Rusiei.
Discuția dintre cei doi a avut loc pe fondul informațiilor potrivit cărora un atac al Rusiei ar putea fi lansat în această săptămână.
Oficiali americani de rang înalt au declarat însă că nu pot confirma informaţiile potrivit cărora serviciile de informaţii americane indică faptul că Rusia plănuieşte să invadeze Ucraina miercuri, dar au repetat avertismentele ca americanii să părăsească imediat Ucraina.
INTERVIURILE HotNews.ro