Ritualul vechi sute de ani din timpul ceremoniei de încoronare a lui Charles al III-lea
Ceremonia de încoronare a regelui Charles al III-lea are loc la Westminster Abbey, Londra, şi va fi condusă de Arhiepiscopul de Canterbury, Justin Welby. În cadrul ceremoniei, Regele Charles al III-lea este încoronat alături de Regina Consoartă, Camilla.
Charles al III-lea va fi al 40-lea monarh încoronat la Westminster Abbey din 1066.
Ultima dată când a avut loc o ceremonie de încoronare pentru un rege și o regină consoartă a fost pe 12 mai 1937, când George al VI-lea și soția sa, Regina Elisabeta (cunoscută ca Regina Mamă) au preluat tronul după ce fratele său Edward al VIII-lea a abdicat pentru a se căsători cu americanca Wallis Simpson. Fiica lor, viitoarea regina Elisabeta a II-a, era o prințesă de 11 ani pe atunci.
Vârsta este, de asemenea, o diferență notabilă între regele Charles al III-lea și predecesorii săi. Charles are 74 de ani, iar Camilla 75. Mama lui, regina Elisabeta a II-a, avea doar 27 de ani. Tatăl ei, George al VI-lea avea doar 41 de ani, iar Regina Mamă avea doar 36 de ani în ziua încoronării lor.
Ritual respectat cu strictețe
Ceremonia religioasă de încoronare de la Westminster Abbey începe la ora 11:00.
Regele Charles al III-lea va intra în Westminster Abbey prin Great West Door şi va înainta prin naos până va ajunge în partea centrală a lăcaşului de cult.
Regelui Charles i se va prezenta globul suveranului („Orb”), sceptrul suveranului cu cruce şi sceptrul suveranului cu porumbel, precum şi alte obiecte, în momentele cheie ale ceremoniei.
Reginei Camilla i se va prezenta sceptrul reginei consoarte cu cruce şi sceptrul reginei consoarte cu porumbel, oglindind sceptrele regelui. Liturghia va fi un act de închinare creştină care onorează vechea tradiţie de ungere şi încununare a monarhilor. De asemenea, va reflecta asupra rolului monarhului, va celebra Marea Britanie aşa cum este în prezent şi va privi cu speranţă către viitor.
Conform tradiţiei, Arhiepiscopul de Canterbury autorizează o nouă Liturghie pentru fiecare încoronare. Sub coordonarea lui Justin Welby, noua Liturghie se bazează pe texte vechi şi elemente ceremoniale ce poartă în spate secole de tradiţie. Liturghia se concentrează pe tema slujirii pline de iubire faţă de ceilalţi, care este esenţială pentru învăţătura creştină şi pentru caracterul monarhiei contemporane. Liturghia este însoţită de o predică, ce explică semnificaţia creştină şi simbolismul elementelor cheie ale slujbei.
Ceremonia religioasă, cu o durată de aproape două ore, se împarte în câteva etape:
Recunoaşterea
Regele Charles al III-lea va fi prezentat „poporului” – o tradiţie care datează din timpurile anglo-saxone. Stând lângă scaunul de încoronare, vechi de 700 de ani, regele se va întoarce spre cele patru laturi ale abaţiei şi va fi proclamat „Regele incontestabil”, apoi congregaţia va prezenta omagiile.
Arhiepiscopul de Canterbury, Justin Welby, va susţine prima cuvântare, dar, pentru prima dată, cuvântările ce urmează vor fi susţinute de „Lady” a Ordinului Jartierei şi „Lady” a Ordinului Ciulinului, reprezentând cele mai vechi ordine de cavalerie din Anglia şi Scoţia, şi de un deţinător al crucii Sfântului Gheorghe din cadrul forţelor armate. Adunarea va striga „God Save the King!”, iar trâmbiţele vor suna după fiecare recunoaştere.
Scaunul încoronării, cunoscut şi sub numele de Scaunul Sfântului Eduard sau Scaunul Regelui Eduard, realizat în anul 1300, ar fi cea mai veche piesă de mobilier din Marea Britanie folosită încă cu scopul său original. În acest scaun au fost încoronaţi 26 de monarhi. În timpul ceremoniei, scaunul de stejar este aşezat în centrul mozaicului medieval cunoscut sub numele de „Cosmati pavement”, cu faţa către marele altar, pentru a sublinia caracterul religios al ceremoniei.
Jurământul
Chiar înainte de jurământ, Arhiepiscopul de Canterbury va recunoaşte multiplele credinţe respectate în Regatul Unit afirmând că Biserica Angliei „va căuta să promoveze un mediu în care oamenii de toate credinţele să poată trăi liber”.
Arhiepiscopul va oferi apoi Jurământul de încoronare şi îi va cere regelui Charles să confirme că va respecta legea şi Biserica Angliei în timpul domniei sale. Regele se va angaja ţinând mâna pe cartea sfântă să „îndeplinească şi să păstreze” aceste promisiuni. Regele va depune, de asemenea, un al doilea jurământ – Jurământul pentru declaraţia de accedere – prin care afirmă că este un „protestant fidel”.
Ungerea
Roba ceremonială a regelui va fi îndepărtată, iar acesta va sta în Scaunul de încoronare pentru a fi uns, evidenţiind statutul spiritual al suveranului care este şi conducătorul Bisericii Angliei. Arhiepiscopul va turna ulei special din Ampulla – un recipient de aur – pe lingura încoronării înainte de a unge Regele sub forma unei cruci pe cap, piept şi mâini. Ampulla a fost realizată pentru încoronarea lui Charles al II-lea. Lingura de încoronare este mult mai veche, supravieţuind distrugerii Regaliei de către Oliver Cromwell după Războiul Civil Englez (1642-1651).
Învestitura
Este momentul în care Regele va purta Coroana Sfântului Eduard pentru singura dată în viaţa sa. Coroana poartă numele unei versiuni mult mai vechi, realizată pentru regele şi sfântul anglo-saxon Eduard Confesorul, care ar fi fost folosită la încoronări după anul 1220 şi până când Oliver Cromwell a topit-o. Cea din prezent a fost realizată pentru regele Charles al II-lea, în 1661, care dorea o coroană asemănătoare cu cea purtată de Eduard, dar totuşi cu o dimensiune mai mare. Regele Carol al III-lea va fi al şaptelea monarh care o va purta după Charles al II-lea, Iacob al II-lea, William al III-lea, George al V-lea, George al VI-lea şi Elisabeta a II-a.
La început, regelui i se va oferi Supertunica aurie şi apoi globul suveranului, inelul de încoronare, sceptrul suveranului cu cruce şi sceptrul suveranului cu porumbel. Mai departe, Arhiepiscopul va aşeza coroana Sfântului Eduard pe capul Regelui, iar timp de două minute vor bate clopotele abaţiei, vor suna trâmbiţe şi vor fi trase salve de tun la Turnul Londrei şi în alte 11 locuri din Regatul Unit, inclusiv în Edinburgh, Cardiff şi Belfast, precum şi pe nave ale Marinei Regale.
Urcarea la tron – partea finală a ceremoniei
În mod tradiţional, o succesiune de membri ai familiei regale şi alţi semeni ar aduce un omagiu îngenunchind în faţa noului rege, jurând credinţă şi sărutându-i mâna dreaptă, dar de data aceasta, prinţul William va fi singurul membru al Familiei Regale care va îngenunchea şi va aduce un omagiu regelui Charles al III-lea. În schimbul celorlalte omagii, arhiepiscopul va invita oamenii din abaţie şi pe cei care privesc şi ascultă de acasă, să-şi jure loialitate într-un „moment nou şi semnificativ în tradiţia încoronării”.
După omagiu, regina Camilla va fi unsă, încoronată şi întronată într-o ceremonie mai simplă, deşi nu va trebui să depună jurământ. Ea va fi încoronată cu coroana reginei Mary, realizată în 1911 pentru încoronarea acesteia alături de George al V-lea, dar modificată şi redimensionată pentru Camilla, regina consoartă, notează BBC.
Comuniunea reprezintă partea finală a slujbei în cadrul căreia regele şi regina primesc Sfânta Împărtăşanie – principalul act de închinare al bisericii creştine.