Dezbatere tensionată în Germania: Cât de conectat este Serviciul de Informații Externe la ceea ce se întâmplă pe frontul Ucraina-Rusia

În Germania s-a declanșat o adevărată dezbatere politică despre competitivitatea informativă cu alte servicii secrete a propriului serviciu de informații externe (BND). Reacția târzie a acestuia, la revolta grupului de mercenari rus Wagner, de la sfârșitul lunii iunie, a dat naștere inclusiv la speculații despre demiterea șefului BND.

Din partea SPD și FDP au existat critici ai faptului că serviciul extern german nu a fost suficient informat – și a informat prea târziu. Însă după audierea președintelui BND, Bruno Kahl, în Comisia pentru Afaceri Externe a Bundestag-ului, mulți parlamentari îl susțin.

Săptămâna trecută, într-o întâlnire secretă, Kahl a trebuit să răspundă la întrebări despre ce știa BND despre revolta mercenarilor din Rusia și de când. Ulterior, pentru a dezvălui mai multe detalii, el a fost audiat în Comisia parlamentară de control (PCGR), care s-a întrunit și ea în secret.

Reacțiile majorității parlamentarilor au fost pozitive. Întrebat dacă scaunul lui Kahl s-a clătinat, responsabilul FDP pentru politică externă, Ulrich Lechte, a spus presei germane că, deși poate „cineva l-a săpat” pe Kahl, el crede că acesta „va rezista o vreme”.

Ce pot și ce ar trebui să știe serviciile

Dar soarta profesională a lui Kahl, care a devenit șeful BND în vremea Angelei Merkel, în 2016, este doar un aspect al problemei intrate în discuție politică și publică. Celălalt este întrebarea ce poate și ce ar trebui să știe un serviciu secret.

BND, care are drepturi mult mai limitate decât agențiile sale partenere din SUA sau Franța, a trebuit să suporte această întrebare critică atunci când statele occidentale și-au evacuat în grabă cetățenii din Afganistan sau când Rusia a atacat Ucraina, în februarie 2022.

Critica privind atacul rusesc asupra Ucrainei din 24 februarie 2022 a fost cea mai clară – din două motive. Pe de o parte, au fost puse întrebări în străinătate, dacă Germania a cultivat relații prea strânse cu Rusia și, prin urmare, a fost „oarbă”. Pe de altă parte, șeful BND se afla în Ucraina, chiar în ziua atacului. Acest lucru poate fi considerat fie ca o dovadă că BND nu a fost bine informat, fie ca un indiciu că nici măcar Ucraina nu știa data exactă a atacului.

În mod repetat au existat rapoarte conform cărora serviciile de informații ale țărilor prietenoase au informat și Germania despre diferite planuri de atac. Dar faptul că serviciile americane au fost lăudate pentru previziunile lor s-a bucurat ulterior de amuzament la Berlin: „Americanii au avut dreptate – după ce anterior au anunțat de trei ori data greșită”, s-a comentat.

Cazul Prigojin, în special, arată clar că există și o tensiune între dorința de cunoaștere și riscul de complicitate. Președintele american Joe Biden, cancelarul Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Rishi Sunak au convenit rapid în sâmbăta revoltei lui Prigojin că nu vor să intervină în Rusia.

Știu alții mai multe?

Întrebarea-cheie care se pune în disputa actuală referitoare la BND, în Germania, este dacă „știu alții mai multe”.

„Impresia mea este că nu e cazul”, a spus expertul în politică externă din opoziție, Jürgen Hardt (CDU). Nu există dovezi că alte servicii, de exemplu în Franța, Marea Britanie sau SUA, ar fi știut mai multe, explică el. „Chiar și în cercurile guvernamentale s-a spus că, de fapt, nu există plângeri cu privire la profesionalism”.

Iar cancelarul Olaf Scholz a spus că nici măcar serviciile secrete ruse nu știau despre presupusa lovitură de stat. Potrivit lui Scholz, serviciile germane „nu știau dinainte”. Atunci ar fi „raportat ceea ce se poate observa”, a adăugat acesta în emisiunea Maischberger de la ARD, potrivit Tagesschau.de.

De fapt, BND ar fi avut mai devreme un indiciu vag al unei posibile iminente revolte a grupului Wagner împotriva Kremlinului, și anume cu aproximativ o săptămână mai devreme, după cum arată o anchetă jurnalistică a WDR și NDR, citată de publicația numită mai sus.

BND ar fi încercat să verifice aceste informații cu partenerii săi, însă inițial fără succes. Prin urmare, Cancelaria nu a fost informată despre acest demers anterior.

Conștientizarea că lucrurile sunt complicate pare să se strecoare chiar și printre criticii agenției de informații externe. „Faptul că BND este surprins de evenimente, în mod repetat, trebuie să se încheie”, a spus deputatul SPD, Ralf Stegner, în urmă cu câteva zile. Cu toate acestea, după audierea de miercuri în Comisia pentru Afaceri Externe, el a vorbit despre o „clarificare convingătoare” în problema Prigojin, din partea BND.

Fără reformă dar cu dotare

Expertul SPD în politică externă, Nils Schmid, a declarat săptămâna trecută că nu se discută nicio altă reformă a legii BND. Dar barierele legale sunt mai mari într-o țară în care agenția a fost înființată pe timp de pace, decât în ​​statele cu reprezentanți permanenți în Consiliul de Securitate al ONU, precum Marea Britanie sau Franța, sau în state precum Israelul, care se află într-o permanentă stare de alertă.

O altă problemă a BND ar fi cea a echipamentelor tehnice. Este evident că sateliții de recunoaștere, dronele și dispozitivele de înaltă tehnologie cresc în mod semnificativ posibilitatea de a auzi conversații și mișcări care nu sunt destinate urechilor occidentale. Șeful spionajului german a spus cu satisfacție că resursele financiare au fost îmbunătățite semnificativ, în ultimii ani, dar BND-ul încă rămâne în urma serviciilor din SUA.