Estonia și Letonia achiziționează un sistem german de apărare antiaeriană în valoare de 1 miliard USD
Estonia și Letonia au semnat luni un acord comun în valoare de aproximativ un miliard de euro pentru achiziționarea sistemului de apărare antiaeriană cu rază medie de acțiune Iris-T SLM de la producătorul german Diehl, a anunțat Tallinn, potrivit AFP.
Berlinul a adăugat că cele două state baltice au semnat, de asemenea, o scrisoare de intenție pentru a participa la Inițiativa europeană ESSI (European Sky Shield Initiative) a Germaniei, lansată anul trecut în urma invaziei Rusiei în Ucraina.
„Aceasta este de departe cea mai mare investiție în domeniul apărării din istoria Estoniei. Împreună cu Letonia, aproape un miliard de euro este ceva ce nu vedem în fiecare zi”, a declarat presei ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur.
„Războiul barbar al Rusiei în Ucraina a arătat că apărarea aeriană este esențială pentru a proteja forțele armate și infrastructura critică de atacuri aeriene”, a adăugat el într-un comunicat.
Ceremonia de semnare a avut loc la Centrul de dezvoltare a apărării Diehl din Rothenbach, în apropiere de Nürnberg, în sudul Germaniei.
„Sunt foarte încântat că partenerii noștri, Estonia și Letonia, au decis să achiziționeze IRIS-T SLM. Acest lucru va consolida fără îndoială apărarea aeriană europeană”, a declarat ministrul german al apărării, Boris Pistorius, la Rothenbach.
„Scrisoarea de intenție semnată astăzi are rolul de a plasa eforturile naționale de achiziție IRIS-T SLM sub umbrela inițiativei noastre ESSI. Apreciez foarte mult acest lucru”, a adăugat el alături de omologii săi baltici.
Conduse de Germania, 19 țări europene, printre care se numără Regatul Unit, Belgia, Finlanda, Ungaria, Țările de Jos și Suedia, s-au reunit pentru a dezvolta un sistem de apărare antiaeriană la sol în cadrul proiectului ESSI.
Sistemul Sky Shield ar implica achiziționarea în comun de sisteme cu rază scurtă, medie și lungă de acțiune, inclusiv rachetele Iris-T de producție germană, Patriot american și Arrow-3 americano-israeliană.
Însă Franța, Italia și Polonia nu au aderat la proiect, Parisul susținând în schimb un sistem de apărare aeriană care să folosească echipamente europene.