Acuzații halucinante ale Tiraspolului: R. Moldova antrenează soldați ucraineni ca să atace Transnistria / Reacția Chișinăului: „O provocare” / Rusia amenință de câteva zile cu represalii
Regiunea separatistă pro-rusă Transnistria a acuzat vineri autoritățile centrale din Republica Moldova că antrenează soldați ucraineni pentru a lansa atacuri asupra instituțiilor și liderilor Tiraspolului, transmite Reuters. Guvernul proeuropean al R. Moldova a negat imediat acuzația.
Transnistria s-a separat de R. Moldova înainte de colapsul sovietic din 1991 și a purtat un scurt război împotriva noului stat independent situat între Ucraina și România.
În ultimii 30 de ani, enclava separatistă a coexistat alături de Republica Moldova, la marginea sa estică, fără prea multe tulburări sau violențe.
Dar tensiunile crescut de la începutul acestui nou an.
Transnistria, care primește un ajutor financiar substanțial din partea Moscovei și nu beneficiază de recunoaștere internațională, a criticat impunerea de către guvernul R. Moldova a unor taxe vamale despre care spune că îi vor paraliza afacerile.
Acuzații halucinante: R. Moldova antrenează ucraineni ca să atace Transnistria
Ministerul Securității de Stat din Transnistria a susținut că peste 60 de soldați, majoritatea cu experiență în războiul din Ucraina, au fost instruiți de specialiști străini în scopul de a lansa atacuri asupra regiunii separatiste.
„Aceștia sunt antrenați pentru a efectua atacuri teroriste pe teritoriul Transnistriei”, a susținut ministerul într-un comunicat.
„Este vorba despre obiective de infrastructură, atacuri asupra posturilor militare și răpirea și uciderea unor lideri și oficiali de securitate din regiune”, au adăugat autoritățile de la Tiraspol.
Reacția Chișinăului: „O provocare”
Mariana Sari, un oficial de rang înalt din cadrul „biroului de reintegrare” al Republicii Moldova care se ocupă de regiune, a declarat că declarația a fost „o provocare strict în scopuri propagandistice”.
Autoritățile din regiune au raportat săptămâna aceasta un schimb de focuri la granița sa cu Ucraina, afirmând că doi locuitori au fost răpiți. Ucraina a declarat că nu știe nimic despre acest incident.
Autoritățile din Transnistria au acuzat și în trecut Ucraina că ar fi complotat pentru asasinarea liderilor săi, acuzații negate în mod similar la Kiev.
Încercările internaționale de a negocia un final al conflictului separatist din R. Moldova, coordonate de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), nu au înregistrat niciun progres în ultimele decenii.
Dar liderii separatiști au anunțat joi că „ministrul de externe” din Transnistria va avea o întâlnire săptămâna viitoare cu un oficial moldovean de rang înalt și cu reprezentanți ai OSCE.
Rusia amenință de câteva zile cu represalii
Kremlinul și presa de stat rusă continuă să încurajeze separatiștii pro-ruși din Republica Moldova, posibil într-o încercare de a semăna instabilitate politică și dezbinare, a spus Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) într-o analiză publicată marți seară.
Moscova ar putea încerca să exploateze operațiuni cu steag fals în Transnistria pentru a submina exporturile de cereale ucrainene de-a lungul coastei de vest a Mării Negre, pentru a pretinde că Rusia trebuie să protejeze etnicii ruși și vorbitorii de rusă și pentru a stârni instabilitatea în Moldova, a spus ISW într-o altă evaluare, publicată miercuri.
TASS a publicat marți un interviu cu „președintele” transnistrean Vadim Krasnoselski, în care a susținut că „militarizarea” R. Moldova amenință Transnistria și a acuzat Chișinăul pentru oprirea negocierilor cu Transnistria și a subliniat acordurile de cooperare „ample” ale Transnistriei cu Rusia.
Ministerul rus al Afacerilor Externe a declarat miercuri că l-a convocat pe ambasadorul Republicii Moldova în Rusia pentru a protesta împotriva „acțiunilor neprietenoase” ale Chișinăului, inclusiv împotriva „persecuției motivate politic a presei ruse și în limba rusă” și „cazurile de discriminare împotriva Rusiei”.
MAE rus a amenințat că, dacă astfel de acţiuni vor continua, „partea rusă îşi rezervă dreptul de a lua măsuri suplimentare de represalii”.