Ar trebui britanicii să se pregătească de război? Dezbateri privind reinstituirea stagiului militar obligatoriu
Ar trebui britanicii să se pregătească de război? Întrebarea tulburătoare a fost pusă în mod direct de către șeful Statului Major al Armatei, generalul Patrick Sanders, în urmă cu câteva zile. Marea Britanie ar trebui să formeze „o armată de cetățeni” în cazul unui conflict deschis între Alianța Atlantică și Rusia, a sugerat ofițerul de rang înalt în timpul unui discurs la Londra pe 24 ianuarie, potrivit Le Monde, citat de Rador Radio România.
Această declarație a unui general în rezervă (se va retrage vara viitoare) stârnește o dezbatere fără precedent într-o țară care a pus capăt recrutării obligatorii în anul 1960.
Regatul Unit ar trebui să urmeze exemplul Suediei și să adopte „pași pregătitori pentru a pune societățile noastre pe picior de război”, a spus Sir Patrick Sanders. O astfel de acțiune este „nu numai de dorit, ci și esențială”, a adăugat el. Suedia tocmai a reintrodus o formă de serviciu militar.
Downing Street a negat că a luat în considerare un astfel de scenariu, numindu-l „ipotetic”. Ministerul britanic al apărării s-a distanțat și el de comentariile generalului, subliniind „mândra tradiție a voluntarilor” a armatei britanice.
În ciuda acestor dezmințiri, remarcile alarmiste ale generalului Sanders au fost reluate de Richard Shirreff, fost adjunct al comandantului șef al NATO, care a considerat că a venit timpul „să ne gândim la inimaginabil” și „să studiem cu atenție serviciul militar obligatoriu, chiar dacă (…) acest lucru este contrar culturii armatei britanice, care în mod tradițional este formată din profesioniști”.
Revenirea la recrutare „nu ar trebui exclusă”, crede și colonelul în retragere Tim Collins, la fel ca Penny Mordaunt, actualul lider al Camerei Comunelor și fostul ministru al apărării, care a susținut pe 30 ianuarie ideea creării unei „forțe de apărare civilă”.
Într-o notă mai puțin serioasă, dar la fel de marțială, chiar și fostul prim-ministru Boris Johnson a spus că este gata să se implice. „Să semnez pentru a-mi apăra regele și țara? Da, să trăiți!” – a susținut el în rubrica săptămânală de la Daily Mail.
Dificultăți de recrutare
Cu câteva săptămâni înainte de prezentarea bugetului de către cancelarul (ministrul britanic al finanțelor, n. red.) Jeremy Hunt, și cu câteva luni înainte de alegerile generale, acest tip de declarație nu este lipsit de motive ascunse. Dezbaterea apare într-un moment în care Regatul Unit alocă 2,1% din produsul său intern brut apărării și în care secretarul de stat pentru apărare, Grant Shapps, dă asigurări că vrea să majoreze aceste cheltuieli la 2,5% din PIB „cât mai repede posibil”, dar fără a se angaja la un termen limită.
„Sir Patrick Sanders subliniază o contradicție: dacă, așa cum recunoaște ministrul apărării, lumea a devenit mai periculoasă și democrațiile occidentale se confruntă cu regimuri agresive, atunci de ce să nu reacționăm imediat? Pentru că forțele noastre armate au fost serios slăbite și nu sunt capabile să facă față acestor noi amenințări”, rezumă Andrew Dorman, specialist în securitate la King’s College din Londra.
Pentru că, în opinia experților, starea forțelor armate britanice este îngrijorătoare. „Armata are dificultăți în recrutarea și reținerea personalului, iar echipamentul său este îmbătrânit”, judecă domnul Dorman. Procesul de recrutare a personalului a fost externalizat și nu este suficient de eficient. Multe persoane părăsesc armata pentru că salariile sunt insuficiente dar și din cauza stării deplorabile a locuințelor pentru familii. Nu au fost suficiente investiții în ultimii cincisprezece ani”, adaugă profesorul.
Puterea Armatei era de 73.520 personal militar la 1 octombrie 2023, în scădere cu 3,2% față de anul trecut. În acest ritm, numărul ar putea scădea sub 70.000 până în 2025. Numărul rezerviștilor (voluntari cu vârste cuprinse între 18 și 43 de ani) a scăzut, de asemenea, la 33.010 angajați de la 1 octombrie 2023, în scădere cu 5,2% pe parcursul unui an. Pentru Lord Peter Ricketts, fost consilier de securitate al lui David Cameron și reprezentant al Regatului Unit la NATO, „investițiile din ultimii ani s-au concentrat pe Royal Navy și Royal Air Force, nu pe armata terestră, în timp ce războiul din Ucraina arată cât de importante rămân trupele de infanterie”.
„O armată la fel de mică ca pe vremea lui Napoleon”
Chiar și prestigioasa Royal Navy are probleme de recrutare: în 2023, obiectivul era să recruteze în jur de 2.700 de marinari, dar doar 2.000 de candidați au răspuns apelului. Lipsa competențelor și a personalului este atât de acută, încât Ministerul Apărării are în vedere dezafectarea a două nave (Westminster și Argyll), pentru a le permite marinarilor să se redistribuie pe fregate mai noi, potrivit dezvăluirilor din Daily Telegraph de la începutul lunii ianuarie. Cu 70 de nave, inclusiv două portavioane (Regina Elisabeta și Prințul de Wales) și șase distrugătoare, flota britanică a continuat să se micșoreze din anii 1960.
Capacitatea sa este în prezent testată în Marea Roșie, unde Regatul Unit a desfășurat distrugătorul Diamond și a participat la mai multe lovituri direcționate împotriva milițiilor houthi în sprijinul Statelor Unite pentru a asigura comerțul maritim.
Chiar dacă Diamond este una dintre bijuteriile coroanei, a fost proiectat la sfârșitul anilor 1990, înainte de era dronelor, „iar avioanele de luptă britanice care decolează din Cipru pentru a-i lovi pe houthi sunt aceleași cu cele care operează pentru NATO în Marea Neagră sau monitorizează Siria, așadar se află sub presiune puternică”, insistă Andrew Dorman.
„În ultimii 13 ani, miniștrii conservatori au redus bugetele atât de mult, încât avem o armată la fel de mică ca pe vremea lui Napoleon”, se plânge John Healey, secretarul de stat pentru apărare în cabinetul din umbră al laburiștilor. Healey a promis că va „reînarma” Regatul Unit și urmărește să consolideze cooperarea militară cu Franța și Germania dacă laburiștii revin la putere la următoarele alegeri generale (până la sfârșitul lui 2024), dar pentru moment s-a abținut să intre în prea multe detalii numerice.
„Sir Patrick Sanders a lansat o dezbatere sănătoasă, dar guvernul nu vrea să-i sperie pe britanici într-un an electoral, iar aceștia din urmă nu sunt pregătiți să audă un astfel de discurs, deoarece consideră că încă trăiesc în siguranță, în marginea de vest a Europei. Ar fi nevoie de un șoc electric, precum alegerea lui Donald Trump, pentru a ne răzgândi”, a spus Lord Peter Ricketts.
INTERVIURILE HotNews.ro