Sari direct la conținut

De ce protestează studenții din SUA? Principalele revendicări

HotNews.ro
Proteste pro-Palestina la New Yok, Foto: Allison Bailey/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia
Proteste pro-Palestina la New Yok, Foto: Allison Bailey/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia

Protestele față de războiul dintre Israel și Hamas au atins punctul de fierbere în universitățile din SUA, poliția fiind implicată în ciocniri cu protestatarii pro-palestinieni care au instalat tabere în zeci de campusuri, fiind efectuate peste 500 de arestări.

Experții citați de Sky News ne explică care sunt revendicările lor, cum au escaladat lucrurile și unde au fost arestați oamenii? Iată ce s-a întâmplat până acum.

Despre ce sunt protestele?

Mesajul studenților din tabere a fost simplu: vor ca universitățile lor să nu mai aibă legături cu Israelul sau cu orice companie care sprijină războiul din Gaza.

Această cerere își are rădăcinile în mișcarea Boicot, dezinvestire și sancțiuni, o campanie veche de zeci de ani împotriva politicilor Israelului față de palestinieni. Dar specificul variază de la un grup de protestatari la altul, în diferite universități. Printre acestea se numără aceste cereri cheie:

  • Nu mai faceți afaceri cu producătorii de armament militar care furnizează arme Israelului.
  • Nu mai acceptați bani pentru cercetare din partea Israelului pentru proiecte care ajută eforturile militare ale țării
  • să fie mai transparenți în ceea ce privește banii primiți de la Israel și pentru ce sunt folosiți
  • Să nu mai investească fondurile de investiții ale facultăților cu manageri care profită de pe urma companiilor sau contractorilor israelieni.

Aproximativ 100 de universități din SUA au raportat donații sau contracte din Israel în valoare totală de 375 de milioane de dolari în ultimele două decenii, conform bazei de date a Departamentului pentru Educație.

În mai multe campusuri au avut loc, de asemenea, contraproteste pro-Israel, iar unii studenți evrei au declarat că protestele au deviat spre antisemitism și i-au făcut să se simtă nesiguri în incinta universității lor.

Protest pro-palestienieni în campusul Universității California de SudFoto: Amy Katz / Zuma Press / Profimedia Images

Ce a declanșat protestele?

Protestele în masă s-au intensificat dramatic în întreaga țară după ce studenții au instalat miercuri, 17 aprilie, o tabără de corturi la Universitatea Columbia din New York, cerând ca școala să se delimiteze de companiile despre care susțin că „profită de pe urma apartheidului israelian”.

A fost o strategie pe care un mic grup de studenți activiști pro-palestinieni o plănuia de luni de zile, deși unul dintre ei, Elea Sun, absolventă a Universității Columbia, a declarat că o mare parte din protestele ulterioare au fost spontane.

„A fost multă muncă, multe întâlniri, iar când am reușit în cele din urmă, nu aveam nicio idee despre cum va merge”, au spus ei. „Nu cred că nimeni nu și-a imaginat că va decola așa cum a făcut-o”.

De ce s-au radicalizat protestele

Poliția a încercat să evacueze tabăra pe 18 aprilie, arestând 108 protestatari în acest proces. Dar aceste arestări s-au dovedit a fi o sursă de inspirație pentru alți studenți din întreaga țară și i-au motivat pe protestatarii de la Columbia să se regrupeze.

A existat o oarecare coordonare în cadrul protestelor din întreaga țară, deoarece studenții de la Columbia au organizat o convorbire telefonică cu alte aproximativ 200 de persoane interesate să își înceapă propriile acțiuni în alte universități (integral pe Sky News).

La Universitarea Emory din Atlanta, 28 de protestatari au fost arestaţi, joi, după ce au refuzat să plece.

Într-o declaraţie emisă joi, USC a afirmat că „nu va putea să ţină ceremonia principală care strânge, în mod tradiţional, 65.000 de studenţi, familii şi prieteni în campusul nostru”.

Protest la Sciences Po din Paris Foto: Stephane Lemouton / Bestimage / Profimedia

Protestele se extind în Europa

Protestele care au izbucnit în campusurile universitare din SUA față de războiul israelian din Gaza au inspirat acțiuni similare la Paris, scrie Reuters.

Studenții au blocat vineri accesul la prestigioasa universitate Sciences Po din Paris din cauza războiului din Gaza, cerând ca instituția să condamne acțiunile Israelului.

„Când vedem ce se întâmplă în Statele Unite și acum în Australia, sperăm cu adevărat că se va răspândi și aici, în Franța, lumea academică are un rol de jucat”, a declarat Hicham, un student în vârstă de 22 de ani, masterand în drepturile omului și studii umanitare la Sciences Po, citat de Reuters.

Israelul neagă acuzațiile de genocid

Israelul neagă cu vehemenţă orice sugestie că ar comite genocid în enclava palestiniană, deşi Curtea Internaţională de Justiţie a afirmat că acuzaţia este „plauzibilă”.

Unele dintre proteste au fost considerate antisemite. Un număr de studenţi evrei au afirmat că nu s-au simţit în siguranţă la Columbia şi la alte universităţi, deşi alţi studenţi evrei s-au alăturat demonstraţiilor.

La Columbia, administraţia universităţii a stabilit un termen limită, pentru joi la miezul nopţii, pentru a ajunge la o înţelegere cu studenţii protestatari pentru a evita alte perturbări.

La o conferinţă de presă, purtătorul de cuvânt al universităţii Ben Chang a afirmat că dacă nu se ajunge la un acord, „va trebui să luăm în considerare opţiunile pentru a restabili liniştea în campus”, dar nu a precizat ce măsuri vor fi luate exact.

Chang a arătat că universitatea se pregătea pentru noi proteste, joi seară.

„Joe genocid”

La Syracuse, New York, preşedintele Biden a fost întâmpinat de circa 100 de protestatari cu pancarte pe care scria „Joe genocid” şi alte sloganuri, în timp ce a participat la un eveniment oficial.

Războiul a început după ce oameni înarmaţi conduşi de Hamas au desfăşurat un atac fără precedent în sudul Israelului, în 7 octombrie, omorând circa 1.200 de persoane – majoritatea civili – şi luând alte 253 ca ostatici, în Gaza.

Peste 34.180 de persoane – cei mai mulţi copii şi femei – au fost ucişi în Gaza de atunci, afirmă Ministerul Sănătăţii de acolo, condus de Hamas.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro