ONU declară o „stare de urgenţă a oceanelor”

Mii de responsabili politici, experţi şi activişti pentru mediu se reunesc începând de luni la Lisabona, la apelul Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), pentru a depune eforturi în vederea conservării sănătăţii fragile a oceanelor şi a evitării „efectelor în cascadă” care ameninţă mediul şi omenirea.

„Din nefericire, am luat oceanul drept ceva de la sine înţeles. Ne confruntăm în prezent cu ceea ce aş numi o stare de urgenţă a oceanelor”, a declarat secretarul general al ONU, portughezul Antonio Guterres, potrivit AFP și Agerpres.

„Eşecul nostru de a conserva oceanul va avea efecte în cascadă”, a subliniat acesta în discursul său de deschidere a conferinţei de cinci zile, amânată de mai multe ori din cauza pandemiei de coronavirus şi programată iniţial pentru aprilie 2020.

Apa, care acoperă peste două treimi din suprafaţa planetei, generează jumătate din oxigenul pe care îl respirăm şi reprezintă o sursă vitală de proteine pentru viaţa de zi cu zi a miliarde de oameni.

Oceanele joacă, de asemenea, un rol esenţial pentru viaţa de pe Pământ prin atenuarea impactului schimbărilor climatice. Însă costul este considerabil.

Absorbind circa un sfert din poluarea cu CO2, în condiţiile în care emisiile au crescut cu 50% în ultimii 60 de ani, mările au devenit mai acide, destabilizând lanţurile trofice acvatice şi reducându-şi capacitatea de a capta mai mult dioxid de carbon.

În plus, absorbind peste 90% din excesul de căldură provocat de încălzirea globală, oceanele se confruntă cu valuri de căldură marine puternice care distrug recife de corali valoroase, iar zonele moarte lipsite de oxigen se extind.

„Încă nu ştim decât prea puţine despre amploarea devastărilor provocate de schimbările climatice asupra sănătăţii oceanelor”, a declarat pentru AFP Charlotte de Fontaubert, principala expertă în economia albastră la Banca Mondială.

În ritmul actual, poluarea cu plastic se va tripla până în 2060, ajungând la un miliard de tone pe an, potrivit unui raport recent al OCDE.

Deja, microplasticele provoacă moartea unui milion de păsări şi a peste 100.000 de mamifere marine în fiecare an.

Participanţii la reuniunea de la Lisabona vor discuta propuneri pentru a aborda această problemă, variind de la reciclare la interzicerea totală a pungilor de plastic.

Problema pescuitului excesiv se află, de asemenea, pe ordinea de zi a conferinţei de cinci zile, organizată în comun de Portugalia şi Kenya.

Dezbaterile se vor concentra, de asemenea, asupra unui posibil moratoriu pentru a proteja fundul mării de exploatarea minieră a metalelor rare necesare pentru fabricarea bateriilor pentru industria în plină expansiune a vehiculelor electrice.

O coaliţie formată din aproape 100 de ţări solicită, totodată, o măsură emblematică de declarare a unor zone protejate care să acopere 30% din oceanele şi pământul planetei.

Un alt subiect-cheie este „hrana albastră”, care are ca scop transformarea oceanelor într-o sursă de trai durabilă şi responsabilă din punct de vedere social.

Numeroşi miniştri şi câţiva şefi de stat, între care preşedintele francez Emmanuel Macron, aşteptat joi, vor lua parte la această reuniune, care nu este destinată să devină o sesiune de negocieri oficiale.