Sfinții de gheață și Sophie cea Rece – O istorie a celor mai târzii înghețuri de primăvară
Pe vremuri, în Europa centrală se credea că „Sfinții de Gheață” aduc un val de frig la mijlocul lunii mai și că plantele pot suferi grav dacă nu ții cont de acești sfinți. Este un mit, însă unul frumos. Realitatea a arătat că uneori a dat înghețul în luna mai și la câmpie. Când au fost cele mai târzii înghețuri de primăvară în mai multe orașe din țară? Care este povestea Sfinților de Gheață?
Înghețurile târzii de primăvară sunt evenimente meteo excepționale, fiindcă în aprilie sau mai vremea se încălzește simțitor față de începutul primăverii și înghețurile se produc mai ales la altitudini mai mari de 600 m.
În localități precum Întorsura Buzăului, Miercurea Ciuc și Joseni se poate produce – foarte rar ce-i drept – îngheț și în iunie, în timp ce în Dobrogea nu mai dă înghețul în a doua parte din aprilie. La peste 1.000 m alt poate da înghețul în iunie, iar la peste 1.800 și în iulie și august.
În luna mai poate să dea înghețul și la București, cel mai târziu pe 8 mai, în timp ce în mai multe orașe din Ardeal pot fi sub zero grade și între 10 și 15 mai, dar așa ceva se produce o dată la câteva zeci de ani.
Un episod excepțional a fost la jumătatea lunii mai din 1980, când a nins la Suceava și a dat înghețul și la Cluj și Târgu Mureș.
Cel mai târziu îngheț la Constanța s-a produs în 12 aprilie, iar la Sulina, pe 6 aprilie. Un episod ieșit din comun a fost pe 27 aprilie 2016, când și la Calafat și la Bechet a dat înghețul. Nu a ținut mult: maxima zilei a fost cu 20 de grade mai mare.
Anul 1978 a fost ieșit din comun. Pe 13 mai a dat înghețul la Oradea, Deva și Timișoara, iar pe 14 mai, la Bacău.
Die Eisheilige (Sfinții de gheață)
În tradiția populară germană se credea că la mijlocul lunii mai sosește din nord aer extrem de rece pe timp de noapte și grădinile și culturile ar putea avea de suferit dacă „sfinții” aduc îngheț la sol. În Germania sunt cinci Sfinți de Gheață, de pe 11, pe 15 mai, dar zilele variază de la regiune la regiune, în unele fiind trei zile și începând de pe 12 mai. Sunt și versiuni în care zilele celor cinci sfinți sunt între 8 și 12 mai, dar și locuri unde țin de pe 12, pe 15 mai.
Ultimul dintre cei cinci sfinți este…o sfântă căreia i se spunea „Kalte Sophie” (Sofia cea Rece) despre care tradiția spunea că vine pe 15 mai, și că ar aduce aer rece din nord.
„Pflanze nie vor der Kalten Sophie”, spune o veche zicală, „Nu plantați înainte de Sophie cea rece”. Marea frică a țăranilor, încă de acum câteva secole, ținea de apariția unui îngheț târziu de primăvară care să distrugă tot ce semănaseră. O cultură distrusă însemna foamete.
Au fost și teorii care susțineau că datele meteo chiar confirmă faptul că la jumătatea lui mai în Europa Centrală sosesc mase de aer rece din regiunile polare, dar cele mai scăzute temperaturi de mai se înregistrează în general în primele zile ale lunii. Au fost și cazuri de înghețuri la sol la mijloc de mai și în România, puteți citi despre ele în acest articol, dar astfel de înghețuri târzii apar o dată la câteva zeci de ani la altitudini joase, în jurul datei de 15 mai.
Înghețuri târzii de primăvară în ultimii 110 ani
1915
La București Filaret au fost -0,2 C în data de 7 mai, iar la Câmpina, -1,5 C. La Buzău au fost -2 C.
1935
Au fost -0,1 C la Galați în luna mai și -5 C la Timișoara, pe 3 mai.
1938
Au fost -1,2 C la Târgu Jiu în luna mai
1952
Au fost -1,5 C pe 22 mai la Câmpina, un îngheț extraordinar de târziu.
1953
La Deva au fost -2,4 C în luna mai.
1965
Pe 6 aprilie au fost 0 grade la Sulina
1976
Au fost -1,6 C la Târgu Mureș în luna mai.
1978
Pe 13 mai a dat înghețul la Oradea, Deva și Timișoara (-1 C), iar pe 14 mai, la Bacău.
1980
Pe 15 mai au fost sub zero grade la Cluj, Suceava și Târgu Mureș.
Pe 14 mai s-a depus strat de zăpadă la Suceava și a nins la Miercurea Ciuc, Bistrița și Joseni. Tot atunci a nins și la Bacău, la Piatra Neamț, la Cotnari și la Tg Neamț (unde s-a depus și strat de zăpadă de 4 cm).
A fost o lună mai cu totul ieșită din comun. Pe data de 14, la Suceava maxima a fost de numai 3 grade, iar pe data de 22, la Botoșani minima a fost de 2 grade. La Râbnița, în Rep Moldova, au fost -0,4 C pe 24 mai.
1984
Au fost minime negative la Drobeta Turnu Severin (-0,4 C) și Turnu Măgurele (-1,5 C), pe 29 aprilie.
1988
Au fost 0 grade la București Băneasa, pe 2 mai. La Călărași au fost -0,1 C pe 1 mai.
1992
Au fost minime negative pe 25 mai la Satu Mare și pe 27 mai la Brașov.
1994
Pe 5 mai au fost 0 grade la Iași
1995
Au fost -1,3 C pe 12 aprilie la Constanța
1997
Pe 10 aprilie au fost -0,4 C la Constanța
1999
Pe 8 mai au fost 0 grade la București Băneasa și -0,6 C la Sibiu. La Câmpina au fost -1,2 C.
2000
Pe 3 mai au fost -0,6 C la Iași și -1,2 C la Câmpina.
2007
Perioada 1-3 mai a fost extrem de rece. ,Au fost -7,7 C la Miercurea Ciuc, -1,1 C la București Băneasa, -4,9 C la Satu Mare, -2,1 C la Sibiu și -3,7 C la Târgu Mureș.
2011
Pe 8 mai au fost -0,2 C la Sibiu.
2016
Pe 27 aprilie au fost -0,8 C grade la Calafat și -0,1 C la Bechet, localitatea care deține recordul de temperatură pentru luna aprilie (+35,5 C).
2017
Au fost temperaturi negative în diminețile din 10 și 11 mai: -5,1 C la Miercurea Ciuc, -4,2 C la Toplița, -1,5 C la Dej, -0,4 C la Satu Mare.
Cât de periculoase sunt înghețurile târzii de primăvară
Primăvara, cel mai mare pericol pentru culturile agricole îl prezintă îngheţurile intensive de la final de aprilie și de la început de mai.
Înghețurile târzii de primăvară pot fi dăunătoare pentru plante și copaci din mai multe motive. Unul ține de dezvoltarea vegetației, pentru că în perioada de primăvară, plantele și copacii își încep procesul de creștere și înflorire. Înghețurile târzii pot afecta această dezvoltare și pot deteriora mugurii, florile sau tinerele frunze. În funcție de severitatea înghețului, aceasta poate duce la oprirea sau întârzierea creșterii plantelor, afectând producția de fructe și semințe.
Anul în care de Paște a nins în aproape toată țara
Apar și daune la nivel celular: înghețurile târzii pot provoca daune la nivel celular în plante. Înghețarea apei în celulele vegetale poate duce la formarea de cristale de gheață care pot sparge membranele celulare și pot deteriora țesuturile delicate ale plantelor. Aceste daune pot afecta funcționarea normală a plantelor și pot compromite capacitatea acestora de a se dezvolta sau chiar de a supraviețui.
În timpul perioadei de înflorire, florile și fructele abia formate sunt deosebit de vulnerabile la înghețuri. Temperaturile scăzute pot provoca deteriorarea structurii florilor și pot compromite polenizarea și formarea fructelor. Acest lucru poate afecta producția de fructe, semințe sau polen și poate avea consecințe negative asupra recoltelor și reproducerii plantelor.
Se poate produce un impact negativ serios asupra copacilor: în cazul pomilor fructiferi, înghețurile târzii pot provoca daune serioase. Înghețul poate deteriora scoarța copacilor, afectând circulația sevei și putând provoca ruperea ramurilor. De asemenea, acesta poate duce la creșterea vulnerabilității copacilor la boli și infecții.
Severitatea și impactul înghețurilor târzii pot varia în funcție de tipul de plantă, stadiul de dezvoltare și de durata și temperatura înghețului. Nu este grav dacă temperatura ajunge la -0,1 C pentru un minut-două și apoi urcă, dar au fost și cazuri în care la altitudini reduse au fost în luna mai și minime de sub -2 C, temperatura fiind sub nivelul de îngheț pentru câteva zeci de minute.
INTERVIURILE HotNews.ro