Românii, trăsnetele și fulgerele, de la superstițiile de Sf Ilie, până la ce spune știința despre aceste fenomene spectaculoase și periculoase
Fulgerele sunt fascinante, dar și terifiante. Cu ele pot ieși poze frumoase, dar dacă ești în câmp deschis, trăsnetele pot fi periculoase. În tradiția populară, sfântul Ilie aleargă printre nori, tună, fulgeră și îi lovește pe draci cu biciul de foc. Dar ce spune știința despre fulgere și trăsnete? Unde sunt cele mai periculoase regiuni pentru români? Câți mor anual trăsniți? Cum se formează fulgerele?
Trăsnet vs fulger – în ce mod sunt diferite
Deși uneori sunt folosite drept sinonime, există o diferență esențială între trăsnet și fulger, chiar dacă ambele sunt descărcări electrice atmosferice. Doar trăsnetul ajunge pe Pământ, iar fulgerul este doar la mare înălțime, așa că este greșit să spunem că un om a fost „lovit de fulger”, ci corect este „lovit de trăsnet” sau „trăsnit”.
Trăsnetul este o descărcare electrică în atmosferă, de același tip cu fulgerul, care se produce însă între un nor și pământ sau obiecte de pe pământ și care este însoțită de un zgomot puternic. Fulgerul este un fenomen atmosferic care constă într-o descărcare electrică luminoasă produsă între doi nori sau în interiorul unui nor.
Regiunea din România cu cel mai mare număr de oameni loviți de trăsnet
Cele mai multe trăsnete din România se produc în zona Olteniei, dacă luăm în calcul zonele locuite, în timp ce și mai multe sunt în zonele montane înalte.
„În această zonă a Olteniei se produc cele mai multe descărcări și acolo este și cel mai mare impact și sunt și cele mai multe victime. O explicație ar fi că o parte importantă a populației trăiește în zone rurale și se iese și se lucrează mai mult și în câmp deschis”, explică pentru HotNews.ro, Bogdan Antonescu, expert în analiza fenomenelor meteo extreme.
Au fost loviți oameni prinși în câmp deschis fără a avea unde să se adăpostească, dar și oameni care s-au pus sub copaci sau care au fost loviți în timp ce vorbeau la telefon. În oraș este mult mai sigur pe timp de furtună, fiindcă ai unde să te pui la adăpost, iar clădirile sunt dotate cu paratrăsnet.
Cel mai grav caz produs vreodată în lume a fost în decembrie 1975, în regiunea Manica Tribal Trust Lands, din Zimbabwe. O cabană a fost lovită de trăsnet, iar 21 de oameni au fost omorâți. Cazul este bine documentat și înscris și în Cartea Recordurilor, la categoria „World: Highest Mortality Due to Single Direct Lightning”.
Dacă ești prins de o furtună cu fulgere în câmp deschis trebuie să-ți faci aria corpului cât mai mică, iar culcatul la pământ nu este deloc indicat. Într-un fel ar trebui să ne așezăm astfel încât să ne reducem înălțimea, dar simultan să păstrăm un contact cât mai mic cu solul.
Cercetările indică faptul că România este pe locul trei la rata mortalității din cauza trăsnetelor în Europa, pe locul întâi find Bulgaria, iar pe doi, Moldova. Între 2001 și 2020 sunt 112 victime din cauza trăsnetului în România, așadar vorbim despre o medie de 5-6 victime pe an. Studiile NU arată însă că în aceste trei țări s-ar produce în medie mai multe trăsnete decât în alte zone din Europa.
Sunt în SUA organizate des programe de educare a publicului despre ce să facă în caz de furtună și despre cum să se adăpostească de posibilele trăsnete. În SUA nu sunt mulți „țărani” care lucrează pământul „manual”, dar oamenii fac multe activități recreative în aer liber, cum ar fi picnic sau (jocul de) golf.
În general, în țările din Occident a scăzut numărul celor care mor loviți de trăsnet, pentru că se lucrează în câmp deschis mai puțin decât acum câteva zeci de ani, iar în orașele care s-au tot extins ai unde să te duci pentru a fi în siguranță.
Nu știm totul despre fulgere
Interesant este că nu știm cu certitudine cum se produc fulgerele, dar cea mai răspândită teorie se referă la un mecanism care constă în faptul că se produc interacțiuni între cristalele de gheață de diverse mărimi care se găsesc într-un nor.
„Există o teorie larg acceptată, dar nu este una care să ne ofere o imagine completă. Știm foarte clar că orice furtună care produce descărcări electrice trebuie să aibă cristale de gheață, particule solide, în interiorul ei. Fără gheață în nori nu se pot produce sarcini electrice. Teoria este cunoscută în proporție de 90%, s-au făcut și teste în laborator (…) Știm că trebuie să existe cristale mici de gheață și cristale mari de gheață care interacționează între ele”, explică fizicianul Bogdan Antonescu.
Altitudinea la care se produc descărcările depinde de tipul de nori, fiindcă în ei trebuie să existe nu doar particule de gheață, ci și cristale în stare lichidă. Unele se pot produce la sub 2.000 m altitudine, altele și la peste 4.000 m. Depinde de la o furtună la alta.
Din analizele care s-au făcut știm că acești nori care produc descărcări electrice au în partea de jos o zonă mică cu sarcini pozitive, o zonă foarte mare cu sarcini negative și o altă zonă cu sarcini pozitive la vârful norului.
De ce este important să studiem fulgerele? Fiindcă este un mod de a monitoriza ce se întâmplă cu furtunile dintr-o anumită regiune, mai ales că trăsnetele pot produce victime și pagube materiale. Descărcările electrice au fost înregistrate la stațiile meteo, au existat și „contoare de fulgere” la anumite stații meteo și se numărau trăsnetele din jurul stației. Acum. descărcările pot fi măsurate într-un mod mult mai detaliat..
Nu există studii așa de aprofundate încât să putem spune că numărul de fulgere a crescut sau s-a diminuat față de anumite perioade din trecut și studiile despre cum ar putea evolua fenomenul sunt contradictorii.
Sunt cercetări legate de activitatea electrică și unele spun că, din cauza creșterii temperaturii medii globale, vom avea mai multe furtuni și mai multe descărcări electrice, în timp ce alte studii mai recente pentru Europa indică mai multe furtuni, dar NU și mai multă activitate electrică, explică Bogdan Antonescu.
Fulgerul este definit ca fiind o descărcare electrică între un nor și pământ, între doi nori sau între două părți ale aceluiași nor.
Tunetul este zgomotul produs de dilatarea și contractarea bruscă a aerului din canalul de descărcare a fulgerului.
Sfântul Ilie, „specialist” al fenomenelor extreme în tradiția populară
Sunt multe superstiții legate de trăsnet în tradiția populară. „Celui care este omorât de trăsnet i se iartă toate păcatele și ajunge în rai”, scria Artur Gorovei acum peste 100 de ani, într-o amplă carte despre credințe și superstiții. „Lemnul atins de trăsnet nu e bine să se folosească la zidiri, și cu deosebire la case”, se mai spune.
Sf Ilie este simbol al fenomenelor extreme, iar în tradiția populară se credea că provoacă incendiile în verile toride, produce tunetele, fulgerele și trăsnetele în timpul furtunilor, leagă și dezleagă ploile, hotărăște unde și când să dea grindina. Ziua de „Sântilie” este pe 20 iulie în Calendarul Creștin-Ortodox.
„Ca personaj profan, Sântilie apare în tradițiile populare ca soldat, vânător, agricultor, crescător de animale, negustor de vite. Fiind ispitit sau înșelat de Drac, Sântilie își omoară unul sau mai mulți membri ai familiei. Păcatele sunt ispășite în mai multe moduri, Dumnezeu îl iartă și îl trece în rândul sfinților și îl înalță la cer într-o trăsură cu roți de foc la care sunt înhămați doi sau patru cai albi înaripați”, scrie Ion Ghinoiu în „Calendatul țăranului român”.
În acea trăsură, sfântul aleargă printre nori, tună, fulgeră și îi lovește pe draci cu biciul de foc. Legendele spuneau că dracii, speriați de Sf Ilie, se ascund în diverse locuri de pe pământ: în pomi, sub streașina caselor, chiar și în turlele bisericilor. Sântilie, pentru că nu vrea să-i scape niciun drac, trăsnește și pomii și casele și vitele și bisericile.
„La români se crede că Sf Ilie, are ordin, are poruncă, să trăsnească pe diavol oriunde s-ar întâmpla să se ascundă acesta. În turla bisericii de s-ar ascunde acesta, sf Ilie, năprasnic cum e el, dă în turlă să mântuie pe diavol”, scrie Gh F Ciaușanu în cartea Superstițiile Poporului Român.
Fulgerul, tunetul și piatra magică
„Popoarele, necunoscând mijloacele prin care fulgerul lucrează asupra lucrurilor și ființelor de pe Pământ, și-au închipuit că acel ceva, care nimicește tot ceea ce-i stă în cale, trebuie să fie o săgeată, aruncată din nori. Era și firesc să-și închipuie așa: ei erau vânători și cu săgeata vânau și pedepseau pe cei potrivnici”, scrie Gh Ciaușanu.
Alții au crezut că odată cu fulgerul cad și pietre. Și cu toții au căutat, au scobit în pământ după aceste săgeți sau pietre ale teribilului zeu”, scrie Gh F Ciaușanu în Superstițiile poporului român.
Pe lângă Tecuci se spunea că agricultorii găseau uneori, după prășit, vârfuri de săgeți din silex negru, despre care credeau că sunt resturi dintr-un trăsnet căzut pe acolo.
„Se zice că omul nu trebuie să stea oriunde atunci când tună și trăsnește (…) Dar și pe nelegiuiți îi trăsnește Sfântulețul, căci lucrează lucrurile Necuratului. De aceea, se zice la țară unuia care vorbește blestemății: Trăsnite-ar sfântul să te trăsnească!” (Ciaușanu). Când trăsnea pe ceva se zicea că „n-a fost lucru curat” și că acolo se ascundea Necuratul, dar sfântul tot l-a găsit până la urmă.
La mai multe popoare, inclusiv la germani și la danezi, erau credințe legate de piatra trăsnetului și de faptul că ajunge adânc în pământ, dar în fiecare an se ridică puțin câte puțin, astfel că ajunge la suprafață până la urmă. Se credea că aceste pietre au proprietăți magice și erau purtate ca amulete.
Sursa foto: Dreamstime.com
INTERVIURILE HotNews.ro