Cum a reușit România să obțină aprobarea PNRR? Din 11 criterii analizate, doar la unul s-a acordat un calificativ mediocru

Pentru ca un PNRR să fie aprobat, trebuie îndeplinite 11 criterii, care arată împreună cât de relevant, eficace, eficient și coerent este un plan de reforme și investiții, explică europarlamentarul USR-PLUS Dragoș Pîslaru, membru al Comisiei Parlamentului European de monitorizare a PNRR. Pentru fiecare criteriu, Comisia acordă calificative de la A la C, unde A înseamnă că criteriul a fost respectat în mare măsură, iar C înseamnă că criteriul nu a fost respectat sau a fost respectat într-o mică măsură. Un calificativ C descalifică automat un PNRR.

România nu a obținut niciun calificativ C, iar din cele 11 criterii analizate la unul doar a primit B, la cel privind costurile.

România a obținut calificativul A la cele patru criterii obligatorii:

– măsurile țin cont de Recomandările pe care Comisia le face fiecărei țări de două ori pe an în Semestrul European;

– contribuie la obiectivele Mecanismului de Redresare și Reziliență #MRR (creează locuri de muncă, realizează măsuri sustenabile care aduc bunăstarea cetățenilor și creștere economică);

– investește 37% din fondurile disponibile în măsuri verzi;

– investește 20% din fondurile disponibile în măsuri digitale.

Pe lângă acestea, România a obținut încă șase calificative A pentru următoarele criterii:

– a avut măsuri pe toți cei șase piloni care stau la baza Mecanismului pe care l-am negociat;

– nicio măsură nu face rău mediului înconjurător (aplică principiul „Do No Significant Harm”);

– măsurile vor avea un impact pozitiv pe termen lung;

– planul are ținte, obiective și indicatori clari;

– există mecanisme prin care se monitorizează cum se pun măsurile în practică;

– planul este coerent, adică există un echilibru între reforme și investiții.

„România a obținut 1 singur calificativ B, la criteriul legat de costuri. Acest lucru ne arată că metodologia folosită nu a fost suficient de bine explicată, legătura între costuri și justificarea acestora nu este mereu clară, iar din acest motiv, evaluarea la acest calificativ a fost medie și nu am obținut A. Menționez că majoritatea statelor membre au avut calificative B la acest criteriu”, explică eurodeputatul Dragoș Pîslaru.

„De aici înainte, misiunea mea, în calitate de membru al Comisiei Parlamentului European de monitorizare a PNRR, este să stăm cu ochii pe implementarea proiectelor susținute cu cele aproape 30 de miliarde de euro venite prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Subliniez o dată în plus: acești bani pot avea impact real în România grație instituțiilor și autorităților serioase și puse pe treabă, prin investiții susținute de reforme”, a spus Pîslaru care a publicat și lista completă a criteriilor și modul de acordare a calificativelor este disponibilă aici.

Criteriile de evaluare pentru PNRR

Comisia evaluează relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență și, în acest scop, ține seama de următoarele criterii:

Relevanța:

(a) dacă planul de redresare și reziliență contribuie la toți cei șase piloni care stau la baza Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă;

(b) Dacă măsurile sunt în linie cu recomandările specifice de ţară, adică acele recomandări pe care Comisia Europeană le formulează de două ori pe an în cadrul Semestrului European;

(c) dacă planul respectă obiectivele Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, adică va contribui în mod eficace la creșterea economică, la crearea de locuri de muncă, la punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv prin promovarea politicilor în favoarea copiilor și a tinerilor, și mai ales la atenuarea impactului economic și social al crizei provocate de COVID-19;

(d) dacă planul respectă obiectivele de mediu ale Uniunii Europene şi mai ales, nu fac rău mediului (principiul Do No Significant Harm);

(e) dacă planul alocă 37% din fondurile disponibile pentru măsuri sustenabile, verzi;

(f) dacă planul alocă 20 % din fondurile disponibile pe măsuri digitale, măsuri care să contribuie la tranziţia digitală;

Eficacitatea:

(g) dacă planul va avea un impact de durată asupra statului membru în cauză;

(h) dacă măsurile propuse de statul membru vor asigura o monitorizare și o implementare eficace a planului, inclusiv a calendarului, a jaloanelor și a țintelor prevăzute și a indicatorilor aferenți;

Eficiența:

(i) dacă informaţiile furnizate de statul membru cu privire la valoarea costurilor totale estimate ale planului este rezonabilă și plauzibilă și este coerentă cu principiul eficienței din punctul de vedere al costurilor și proporțională cu impactul economic și social național preconizat;

(j) dacă măsurile propuse de statul membru vor duce la prevenirea, depistarea și corectarea corupției, fraudei și conflictelor de interese la utilizarea fondurilor puse la dispoziție în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă;

Coerența:

(k) dacă planul are acţiuni coerente şi are un echilibru între reforme şi investiţii.

• OFICIAL Comisia Europeană aprobă Planul de Redresare și Reziliență al României în valoare de 29,2 miliarde EUR. Ce urmează acum

• VIDEO Ursula von der Leyen, la București: Azi, CE dă undă verde pentru PNRR-ul României. Trebuie respectate toate cerințele / Iohannis: E o victorie de etapă / Cîțu: Până la finalul anului România va primi primii bani

–

România ar urma să primească prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) un total de 29,2 miliarde euro, din care 14,248 miliarde sub formă de granturi și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuturi.

• Consultă aici PNRR trimis de guvern Comisiei Europene în 31 mai, forma publicată de Executiv în 2 iunie nefiind însă cea finală

PNRR este structurat pe 15 componente care acoperă șase piloni: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație.

Pe domeniul Transporturilor, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) depus de România la Bruxelles presupune „2 reforme majore și 4 tipuri principale de investiții, iar bugetul total propus însumează 7,62 miliarde euro” – totul cu termenul limită 2026. Pe rutier, ținta e de 434 de km noi de autostradă doar din PNRR, separat de ce va fi finanțat din clasicele fonduri europene ce vor fi la dispoziție României în continuare. Grosul investițiilor se duc în autostrăzile din Moldova – A7 și A8, iar pe feroviar ținta e modernizarea a peste 300 de kilometri de cale ferată, dar și achiziția de trenuri noi și, ca experiment, de trenuri pe hidrogen.

Conform Comisiei Europene, 18 state au deja aprobat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar 12 dintre acestea au primit primele tranşe de bani pentru proiectele de investiţii. Este vorba despre Grecia, Letonia, Cipru, Danemarca, Germania, Franţa, Spania, Lituania, Italia, Belgia, Luxemburg şi Portugalia.