Când se recomandă screeningul pentru cancer de colon, cea mai eficientă metodă de prevenție

Cancerul colorectal este, în prezent, una dintre cele mai răspândite neoplazii din lume, anual înregistrându-se mai mult de 1.200.000 de cazuri noi și circa 700.000 de decese din această cauză. În România, cancerul colorectal ocupă locul al doilea ca incidență la femei și locul trei la bărbați. Efectuarea periodică a screeningului cancerului colorectal este ce mai eficientă metodă în diagnosticare, iar intervenția rapidă crește șansele de vindecare.

Conform datelor făcute publice de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, în țările Uniunii Europene, numai în anul 2020 au fost diagnosticați cu această maladie 190.000 de bărbați și 150.000 de femei, iar 156.000 de persoane au decedat ca urmare a îmbolnăvirii. Altfel spus, potrivit Smartliving.ro, se consideră că în Europa, la fiecare trei minute moare un pacient cu cancer colorectal.

Eficiența tratamentului este foarte mare, în stadiile incipiente

În ceea ce privește România, cancerul colorectal ocupă locul al doilea ca incidență la femei și locul trei la bărbați (conform Globocan 2020), anual înregistrându-se peste 6.000 de decese cauzate de această patologie. Chiar dacă aceste date sunt îngrijorătoare, în privința cancerului colorectal există un aspect foarte important: acest tip de cancer are o rată mare de succes a tratamentului, cu condiția ca boala să fie diagnosticată într-un stadiu incipient. Și făcând din nou apel la cifre, în cancerul colorectal depistat precoce supraviețuirea la 5 ani este de 90%, în vreme ce atunci când tumorile sunt descoperite în stadiu localizat, rata de supraviețuire la 5 ani este de numai 40%. Când diagnosticarea se face abia în stadiul IV al bolii, rata de supraviețuire la 5 ani scade din păcate dramatic, la 14-15%.

Screeningul, cea mai eficientă formă de prevenție

Din nefericire. nu există o modalitate sigură de a preveni cancerul colorectal, însă există lucruri care pot fi făcute pentru a reduce riscul de îmbolnăvire. Pe de o parte, intervenția asupra factorilor de risc, iar, pe de altă parte, efectuarea periodică a screeningului cancerului colorectal.

Screeningul urmărește, prin investigații generale dar și specifice fiecărei boli în parte, depistarea unei afecțiuni atunci când simptomele acesteia încă nu sunt prezente, și reprezintă cea mai eficientă formă de prevenție. În cazul cancerului colorectal, evoluția lui fiind una lentă și etapizata, de la leziune precanceroasă până la tumoră, screeningul poate fi în mod categoric salvator.

Este de subliniat faptul că din momentul în care celulele anormale încep să devină polipi (excrescențe anormale din colon), durează între 10 și 15 ani ca aceștia să se transforme în tumoră canceroasă. Identificați în cadrul testelor de screening, polipii pot fi îndepărtați înainte de a deveni cancer, eliminându-se astfel riscul de îmbolnăvire. Îndepărtarea lor (polipectomia) este o procedură simplă, care se realizează endoscopic, de cele mai multe ori chiar în cadrul colonoscopiei, care este parte a screeningului. Screeningul poate totodată depista și cancerul colorectal în stadiu precoce, când este mai ușor de tratat și are rate de supraviețuire foarte bune.

Colonoscopia este standardul de aur în depistarea cancerului colorectal

Screeningul pentru cancerul de colon se poate face prin utilizarea mai multor tipuri de teste, atât de detecție cât și de prevenție, însă colonoscopia rămâne standardul de aur în această privință.

Vârsta la care screeningul pentru cancerul colorectal ar trebui să înceapă a fi efectuat este controversată. Autoritățile din domeniu sunt împărțite în două tabere, unii susținând că dacă persoana are un risc mediu de îmbolnăvire ar trebui să meargă la teste de screening începând cu vârsta de 50 de ani, în vreme ce ceilalți consideră că ar fi mai bine încă de la vârsta de 45 de ani. „Risc mediu” înseamnp că persoana nu are un istoric familial de polipi colorectali sau cancer.

În cazul în care, însă, există un istoric familial de polipi colorectali sau cancer, riscul de a moșteni boala este mai mare, situație în care respectiva persoană este bine să ia în considerare testarea genetică, pentru a vedea cât de probabil este riscul de îmbolnăvire. Testarea genetică, totuși, nu va exclude screeningul periodic.

La aceste persoane care au un risc crescut, testarea este ideal să înceapă la vârste mai mici, de la 40 de ani sau cu 10 ani mai devreme decât cea mai devreme diagnosticată persoană din familie. De exemplu, dacă o rudă de gradul I a fost diagnosticată cu cancer colorectal la vârsta de 43 de ani – să zicem – persoana ar trebui să înceapă testele screening (o colonoscopie la fiecare 5 ani) de la vârsta de 33 de ani.

Screeningul timpuriu se mai recomandă și persoanelor care au două sau mai multe rude de gradul I diagnosticate cu cancer colorectal sau polip adenomatos în stadiu avansat la orice vârstă (o colonoscopie la fiecare cinci ani). De asemenea, este importantă testarea și monitorizarea persoanelor care au în familie un pacient cu sindrom Lynch sau dacă ele însele suferă de colită ulcerativă sau boala Crohn, pentru că acestea prezintă un risc crescut de cancer colorectal.

Numărul de cazuri noi de cancere colorectale este în creștere, în special la grupa de vârstă 20-34 de ani. Un număr mare de tumori care apar la vârste tinere sunt diagnosticate în stadii avansate, sunt mai agresive și mai des fatale.

În cazul tinerilor, nu întotdeauna colonoscopia este obligatorie ca și testare inițială. Mai ales că tinerii nici nu-și prea găsesc timp pentru o astfel de investigație, și nici nu sunt neapărat… dispuși să o facă, pe nedrept temându-se de un posibil disconfort. Cea mai proastă opțiune este să nu facă nimic pentru verificarea stării de sănătate. (Sursa foto:

Dreamstime.com

)