Sari direct la conținut

STUDIU: Alimentele ultra-procesate dau dependență la fel ca fumatul

HotNews.ro
• Alimentele ultra-procesate înclud: produse de patiserie și cofetărie (inclusiv bomboane), produse fast-food (hamburgeri, cartofi prăjiți), produse de tip chipsuri, Foto: © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.com
• Alimentele ultra-procesate înclud: produse de patiserie și cofetărie (inclusiv bomboane), produse fast-food (hamburgeri, cartofi prăjiți), produse de tip chipsuri, Foto: © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.com

Alimentele ultra-procesate pot da dependență la fel ca fumatul, potrivit unui studiu recent. Cercetătorii au subliniat că oamenii consumă în mod compulsiv alimente care conțin carbohidrați rafinați și grăsimi adăugate, experimentând o satisfacție profundă comparabilă cu cea oferită de nicotină.

Studiul, publicat în BMJ, a analizat 281 de cercetări realizate în 36 de țări și a constatat că adicția de alimente ultra-procesate apare la 14% dintre adulți și la 12% dintre copii, nivelul pentru copii fiind „fără precedent.”

În România, potrivit unei statistici recente, doi din trei copii mănâncă zilnic dulciuri, incluse în categoria alimentelor ultra-procesate. Un procent de 22% dintre părinții români intervievați au recunoscut că cei mici mănâncă dulciuri chiar de două – trei ori pe zi. Iar trei din zece părinți au spus că fructele nu sunt incluse zilnic în alimentația copiilor lor. De asemenea, 43% dintre părinți au declarat că cei mici consumă băuturi carbogazoase o dată pe săptămână sau mai des, iar dintre aceștia 14% aleg sucuri în locul apei pentru hidratare.

Alimentele ultra-procesate sunt asociate cu mecanismele biopsihologice ale adicției, conținând carbohidrați rafinați și grăsimi care activează sistemul de recompensă al creierului, în mod similar cu nicotina și alcoolul.

Ce sunt alimentele ultra-procesate

Fiecare aliment și băutură poate fi clasificat în funcție de gradul de procesare industrială într-una din următoarele categorii:

– Alimente neprocesate: legume proaspete, fructe proaspete, carne proaspătă, ouă;

– Alimente minim procesate: legume congelate, fructe uscate, carne proaspătă tăiată în bucăți; lapte pasteurizat sau UHT;

– Alimente procesate: brânzeturi, pâine, legume la conservă, carne procesată (șuncă, salam, cârnați);

– Alimente semipreparate: paste sau lasagna congelate, sosuri pentru paste la borcan, mixuri pentru prăjituri;

– Alimente ultra-procesate: produse de patiserie și cofetărie (prăjituri ambalate, biscuiți, bomboane), produse fast-food (hamburgeri, cartofi prăjiți, pizza congelată), băuturi carbogazoase și sucuri îndulcite, produse de tip „snack” (chipsuri, napolitane, sticsuri).

Alimentele ultra-procesate sunt produse alimentare care au fost supuse unui proces intens de prelucrare industrială. Aceste alimente conțin o listă lungă de ingrediente, multe dintre ele fiind aditivi alimentari, arome artificiale, conservanți și îndulcitori, cu scopul de a îmbunătăți gustul, aspectul sau durabilitatea produselor.

Alimentele ultra-procesate sunt fabricate folosind tehnologii industriale avansate și sunt bogate în carbohidrați rafinați, grăsimi saturate, sare și zahăr adăugat, dar au conținut scăzut de fibre, vitamine și minerale. Așadar, au un aport caloric crescut, dar oferă puține substanțe nutritive esențiale.

Aceste alimente sunt concepute pentru a fi convenabile și pentru a avea o durabilitate mare.

De ce dau dependență alimentele ultra-procesate

Scala de Adicție Alimentară Yaleevaluează 11 criterii simptomatice ale tulburării de consum de substanțe, incluzând pierderea controlului asupra consumului, dorința puternică de consum, retragerea socială și utilizarea continuă în ciuda efectelor negative.

Autorii studiului au subliniat că alimentele ultra-procesate sunt asociate cu „mecanisme biopsihologice ale adicției și probleme clinice semnificative”.

Printre persoanele cu diagnostice clinice definite, Scala de Adicție Alimentară Yale a identificat o prevalență a adicției alimentare de 32% la persoanele cu obezitate care au suferit o intervenție chirurgicală bariatrică și mai mare de 50% la cele cu tulburare de alimentație compulsivă.

Dependența de alimente, conform scalei Yale, este, de asemenea, asociată cu mecanisme de bază ale adicției, cum ar fi disfuncție neurală legată de recompensă, impulsivitate și dezechilibru emoțional, precum și sănătatea fizică și mentală precare și o calitate mai scăzută a vieții.

Dulciurile și gustările sărate, cel mai mare potențial adictiv

Deși subliniază că nu toate alimentele pot da dependență, autorii studiului au identificat câteva tipuri de alimente cu potențial adictiv, conform scalei Yale. Acestea includ produse cu conținut ridicat de carbohidrați rafinați sau grăsimi adăugate, cum ar fi dulciurile și gustările sărate.

Acestea sunt alimentele care, din punct de vedere comportamental, par să aibă cel mai puternic impact în ceea ce privește dezvoltarea adicției, cum ar fi consumul excesiv, pierderea controlului asupra consumului, dorință intensă de consum și utilizarea continuă în ciuda consecințelor negative.

Potrivit cercetătorilor, consumul de alimente bogate în carbohidrați rafinați sau grăsimi adăugate poate duce la creșterea nivelului de dopamină într-o măsură asemănătoare cu aceea observată în cazul consumului de substanțe adictive precum nicotina sau alcoolul. Dopamina este un neurotransmițător, o substanță chimică din creier, care joacă un rol crucial în transmiterea semnalelor și în reglarea stării de bine și a plăcerii. Creșterea nivelului de dopamină poate induce o senzație de plăcere și satisfacție.

Calitățile adictive ale alimentelor ultra-procesate

Autorii studiului au afirmat că alimentele ultra-procesate reprezintă principala sursă de carbohidrați rafinați și grăsimi adăugate în alimentația modernă. Iar combinația dintre carbohidrații rafinați și grăsimi pare să aibă un efect supra-adictiv asupra sistemelor de recompensă ale creierului, au observat autorii studiului.

De asemenea, viteza cu care alimentele ultra-procesate eliberează carbohidrați și grăsimi în tractul intestinal poate influența gradul de adicție asociat cu aceste alimente. Capacitatea lor de a furniza rapid energie și satisfacție poate activa sistemul de recompensă al creierului. Același lucru se întâmplă și în cazul țigărilor: fumatul duce la eliberarea rapidă a nicotinei, motiv pentru care dă dependență, spre deosebire de plasturii cu nicotină, cu eliberare lentă.

Conform studiului, multe dintre aceste produse conțin aditivi care au rolul de a amplifica gusturile dulce și sărat. Unii dintre acești aditivi concepuți să îmbunătățească experiența gustativă a consumatorului sunt similari cu cei găsiți în alte produse, precum țigările, inclusiv substanțe chimice aromate, zahăr, cacao, mentol și sare alcalină.

Autorii studiului au menționat însă că mai există întrebări neclarificate pe această temă. De asemenea, au observat că, spre deosebire de țigări, unele ingrediente specifice, precum tutunul, care au fost asociate în mod direct cu dependența, nu au fost identificate în alimentele posibil adictive. În plus, carbohidrații rafinați și grăsimile, deși nu acționează direct asupra sistemelor de recompensă ale creierului, par să activeze aceste sisteme într-o măsură similară cu substanțe precum nicotina și etanolul.

Combinația de carbohidrați și grăsimi

Combinația de carbohidrați și grăsimi poate cauza dependență din mai multe motive. În primul rând, carbohidrații rafinați au un indice glicemic ridicat, ceea ce înseamnă că aceștia sunt absorbiți rapid în sânge, provocând o creștere bruscă a nivelului de glucoză. Această creștere a glucozei activează eliberarea de dopamină, un neurotransmițător asociat cu recompensa și plăcerea în creier. Prin urmare, această eliberare de dopamină poate crea o senzație de bine și satisfacție, ceea ce contribuie la dorința de a consuma aceste alimente din nou.

În al doilea rând, combinația de carbohidrați și grăsimi oferă o sursă densă de energie. Asta înseamnă că organismul primește o cantitate semnificativă de calorii într-un interval scurt de timp, ceea ce poate spori senzația de plenitudine și satisfacție.

În plus, alimentele ultra-procesate, care au fost prelucrate pentru a conține carbohidrați rafinați și grăsimi adăugate, pot fi mai puțin sățioase și mai puțin nutritive. Astfel, oamenii pot consuma în mod excesiv aceste alimente în încercarea de a satisface senzația de foame și plăcere, ceea ce duce la un model de consum compulsiv. „Din perspectivă evoluționistă, are sens ca organismul uman să dorească alimente care conțin cantități mari de carbohidrați rafinați și grăsimi adăugate – asta înseamnă mai multă grăsime depozitată pentru supraviețuire, cu mai puțin efort. Supraviețuirea este, în cele din urmă, prioritatea principală a organismului,” a precizat nutriționistul Carlos Fragoso, pentru Medical News Today.

Expertul în nutriție a subliniat că nu este o coincidență faptul că există puține alimente care conțin, în mod natural, carbohidrați și grăsimi sau sunt minim procesate, dar alimentele ultra-procesate asociate cu adicția conțin cantități mari din ambele ingrediente. Companiile care produc aceste alimente știu ce fac, potrivit specialistului. „Pentru aceste companii, cu cât mâncarea este mai adictivă, cu atât profitul e mai mare,” a conchis nutriționistul subliniind că factorii sociali, economici și structurali care contribuie la consumul generalizat al alimentelor ultra-procesate și la potențialul lor de adicție rămân provocări semnificative pentru sănătatea publică.

Sursa foto: Dreamstime.com

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro