Votul din martea neagra. Sapte efecte pozitive

Pe langa consecintele catastrofale in plan intern si extern, tot scandalul generat de votul de marti, 10 decembrie, din Parlament, a generat cateva efecte pozitive. Acestea ar fi fost dificil de obtinut in absenta tentativei parlamentarilor de a legifera coruptia. Modificarile aduse Codului Penal, legea amnistiei/gratierii si legea lobby-ului sunt cu dedicatie pentru infractori, lumea buna s-a speriat pe buna dreptate. Dar exista in tot raul si un bine. Asadar, la ce a fost buna actiunea esuata a parlamentarilor?

• 1. A recapacitat si intarit institutii cheie ale statului. Inalta Curte, CSM, DNA, ANI au reactionat in fata acestei agresiuni fara precedent nu doar la adresa justitiei, ci la adresa ideii de dreptate insasi. Reactia lor indica faptul ca institutii intregi nu vor accepta prea usor ca ani de munca sa fie aruncati la cos peste noapte. La un an de la instalarea puterii cu 70% in parlament, aceste institutii rezista si o fac destul de bine. Daca Romania nu era azi in UE si NATO, ar fi fost reduse la tacere in cateva luni. La 24 de ani de la iesirea de sub comunism, Romania a refuzat oficializarea unui republici a borfasilor.

• 2. De notat masa critica obtinuta la Inalta Curte in urma unui proces lent de reformare interna, de eliminare a unor retele intinse de coruptie de tip Voicu. Este cheia de bolta a puterii judecatoresti, cea mai importanta institutie din ansamblul sistemului de echilibru democratic. Aproape toti judecatorii de la Inalta Curte au semnat actul de sesizare la Curtea Constitutionala.

• 3. A redus capacitatea de regrupare a politicienilor aflati in slujba infractorilor. Odata expusi public le va fi mai dificil sa promoveze acum aceleasi legi, cu acelasi continut. Legile cu dedicatie pentru borfasi au o sansa daca sunt votate in liniste, pe ascuns, fara scandal mediatic. Acum, cand au fost scoase la lumina, toti fug de ele, putini au curajul sa si le asume. Dovada ca au fost amanate pana la urmatoare sesiune parlamentara care va incepe la 1 februarie, dar e greu de crezut ca vor fi puse pe agenda in plina campanie pentru europarlamentarele din mai.

• 4. A adancit ruptura intre PNL si PSD, slabind forta unei majoritati de 70% si din potentialul ei abuziv. USL ar fi putut trece orice lege la orice ora, insa neintelegerile la varf transforma o supermajoritate intr-un colos cu picioare de lut, gata sa se prabuseasca la o criza mai puternica. Neincrederea instalata intre Crin Antonescu si Victor Ponta va creste si va duce la inevitabila ruptura. Vezi ultimele acuzatii reciproce.

• 5. A pus capat minciunii sistematice practicate in plan extern de premierul Victor Ponta. Acesta a promis la fiecare intalnire importanta cu Barroso, Merkel, Hollande sau Biden ca va respecta valorile justitiei si statului de drept. Acuzatiile reciproce dintre Victor Ponta si Crin Antonescu indica fara dubii ca premierul era perfect constient de nocivitatea actiunii parlamentarilor, ca stia, a consimtit si ca, in consecinta, a incercat sa traga pe sfoara atat publicul intern cat si pe cel extern. (Tema merita dezvoltata, vom reveni)

• 6. A scos putin din amorteala opozitia, ocupata cu alegeri interne sau rafuieli personale. Cel care a tinut, la nivel politic, subiectul pe agenda zile in sir a fost Traian Basescu. A trezit putin si marele public, scarbit in general de politica si politicieni. Acest public constata azi ca exista totusi diferente majore, linii rosii pe care unii politicieni le trec, altii nu. Ca unii accepta sa legifere coruptia, altii se opun, ca unii n-au nici o problema in a lucra pe fata pentru infractori, altii refuza cel putin la nivelul declaratiilor publice.

• 7. A despartit iarasi apele in presa in particular si in societatea romaneasca in general. A fost iarasi un moment de turnesol, un moment al clarificarilor necesare intr-o societate bulversata, marcata de confuzie. Acum s-a vazut cine sunt inamicii si cine sunt prietenii Romaniei, cine face parada de principii si valori si cine le apara cu adevarat in situatii concrete.