Viitorul Europei (Uniunii): Vox civitas conteaza mult, dar nu rezolva totul

O dezbatere larga privind viitorul Europei (Uniunii Europene) a fost demarata in mod oficial la 9 mai, a.c. In fapt, discutii ample in acest sens se desfasoara de mai mult timp si sunt reflectate in documente si analize ale Comisiei Europene, ale Parlamentului European, de dezbateri in Consiliul European. Exista studii cu notorietate – Raportul Sapir, Raportul Monti – nu de ieri de azi, care au pus in lumina insuficiente majore ale constructiei europene. Fie ca este vorba despre “democratizarea’’ procesului decizional (se vorbeste de ani buni de un “deficit democratic” in UE), ce a fost vizibil in criza datoriilor suverane din zona euro, fie ca avem in vedere politici publice ce antedateaza criza financiara izbucnita in 2008.

O nota dominanta a conferintei de acum priveste implicarea cetatenilor, ascultarea lor cat mai adanca si extinsa, in prefigurarea viitorului Uniuii Europene. Temeiul este lesne de inteles: UE trebuie sa livreze, sa implineasca mai bine asteptarile cetatenilor si pentru asa ceva, vocea acestora trebuie sa se faca auzita –asa cum este firesc intr-o democratie. In Uniune, in noianul de momente foarte complicate din ultimele doua decenii, procesul decizional a avut un curs dictat de aranjamente institutionale mai mult sa mai putin eficiente si de ratiuni ce au fost percepute, nu arareori, ca nefiind in concordanta cu optiuni ale unor state membre vizate direct de decizii importante. Cazurile unor programe de ajustare economica dupa 2009 sunt bine cunoscute, cu reprosuri adresate echipelor “Troika” (CE, FMI, BCE) trimise in diverse tari.

Pandemia, amenintarea existentiala a schimbarilor climatice, noi tehnologii ce induc schimbari profunde in economie/societate (in piata muncii), problema sanitara (a sanatatii publice), nevoia de incluziune sociala, demografia, imigratia, considerente geopolitice privind locul UE in competitia economica, tehnologica si militara globala, nevoia de reforme in zona euro (relatia intre reducerea de riscuri si partajarea riscurilor/risk-sharing), reforma regulilor fiscale in UE, riscurile informatice si cyberfare si, nu in cele dinr urma, apararea democratiei, au ridicat mult stacheta dezbaterii.

Aceasta dezbatere ampla implica institutii europene cheie (Parlementul European, Consiliul European, Comisia Europeana), organizatii civice, sindicale si patronale, grupuri de experti, etc. Si BCE este implicata in acest process. Au fost create numeroase forumuri si platforme prin intermediul carora cetateni ai UE pot exprima puncte de vedere.

Dar pentru ca dezbaterea sa aiba finalitate concreta, sa fie productiva, este necesar ca idei majore, directii de actiune sa se coaguleze, sa fie clare; altminteri exista riscul ca demersul, cel putin pe partea dezbaterii publice, sa capete accente de zgomot si neintelegere, de confuzie, “cacofonie”. Este de remarcat ca tot angrenajul este stufos, multidirectional, greu de coordonat, armonizat.

In aceasta dezbatere nu au cum sa lipseasca interesele statelor membre ale UE, care poseda alonje economice si politice/diplomatice diferite, intre care exista discrepante de dezvoltare economica considerabile si care au interese specifice –evidentiabile pe axa Vest-Est, Nord- Sud, in diverse constelatii. O tema ce nu va lipsi in acest context este “autonomia strategica” a UE, asa cum este imaginata, de pilda, la Paris si Berlin si care are mai multe dimensiuni –economica, tehnologica, militara. Relatia transtlantica (cu SUA) este de subliniat aici.

In timp ce dialogul cat mai larg este necesar, in ultima instanta diferenta o vor face politicile publice, calitatea lor. Ca sa dau o tema de meditatie: populismul nu este rodul, in principal, al neascultarii cetatenilor, ci al unor politici publice defectuoase. Dar el are radacini si in aroganta, trufia si miopia unor elite, in credinta oarba in politici publice unilaterale, eronate. Pe de alta parte, populismul articulat in politici publice poate crea mai multe probleme constructiei europene si guvernatei publice in statele membre, poate aduce necazuri tot mai mari.

Pentru ca UE sa aiba un viitor mai bun, care sa satisfaca asteptari de sustenabilitate ecologica, economica si sociala, de echitate si incluziune, este nevoie ca politicile publice imaginate de experti si, mai ales, de cei care iau deciziile, sa fie bune, sa nu fie prizoniere ale unor paradigme gresite si clisee false. Totodata, sa nu divorteze de rationalitate. Cum o face, de pilda, teza ca, date fiind circumstante foarte complicate si rate de dobanzi relativ joase in ultimii ani, conteaza mai putin dimensiunea datoriilor publice si a deficitelor –si care, cum spune Noua Teorie Monetara (New Monetary Theory) ar putea fi finantate si prin tiparire de bani. Este de repetat, populismul a fost stimulat si pentru ca politici publice (gandite la nivel national si la Bruxelles) au fost defectuoase. Sa ne gandim la incurajarea financializarii economiilor si deficitul de reglementare (nu numai in industria financiara), la lipsa de politici industriale (nota bene: Planul european de redresare si rezilienta (NGEU) de acum este politica industriala), tolerarea paradisurilor fiscale (inclusiv in UE), o piata unica care nu este un “level playing field”, teza ca nu conteaza distributia veniturilor in dinamici economice (supralicitarea efectelor trickle-down), ignorarea riscurilor pe piete financiare non-bancare, prociclicitatea unor politici bugetare si monetare, puterea unor grupuri de interese care au “capturat” actul decisional la nivel public, etc.

Fara politici publice luminate si eficace, ascensiunea populismului, de dreapta si/sau de stanga, nu va putea fi potolita. Viitorul democratiei, a ceea ce numim democratie liberala, depinde de politici publice care sa lucreze pentru cat mai multi cetateni, sa fie corecte in sens profund – economic, social si politic. Este drept ca alegerile de politica (ca policy) nu sunt usoare date fiind numeroase obiective/deziderate, adesea greu conciliabile si, mai ales, presiunea extraordinata reprezentata de exigentele trecerii la un alt regim de productie si consum de energie pentru a combate schimbarile de clima. Dar un drum optim poate fi gasit daca avem mintile deschise si pragmatice. Si daca exista solidaritate in Uniune.Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Viitorul Europei (Uniunii): Vox civitas conteaza mult, dar nu rezolva totul

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”