Transportul de călători, între dorințe, promisiuni și interese politice

Interesele politice sunt din nou mai presus de binele oamenilor. Regulile și exemplele de succes din țările europene par a fi doar vorbe care trec pe lângă urechile senatorilor și deputaților, ale miniștrilor și ale autorităților care au puterea de a schimba ceva în bine și la noi.

Am trait în ultimii 30 de ani toate etapele prin care a trecut România în drumul ei spre democrație, modernitate și adaptare la evoluția tehnologiei. Am auzit mii și mii de promisiuni și angajamente pentru o reformă reală. Când a fost cu adevărat timpul pentru a pune în aplicare anumite măsuri și a face schimbări, situația fie s-a complicat brusc, fie au existat niște grupuri și grupulețe, care prin puterea lor de convingere au blocat acțiunile care ar fi generat schimbarea.

Introducerea aceasta am făcut-o pentru a pune din nou degetul pe rană. Este nevoie și acum de schimbare, iar aceasta nu se face de la sine. Oamenii pot aduce binele, dar unii oameni din sfera politică au și ei interesele lor, iar binele lor este mai presus față de binele comun.

Deschiderea pieței de transport de călători interjudețean este un subiect de interes pentru pasageri, pentru o piață concurențială, dar neinteresant pentru cei care au interes să prelungească monopolurile actuale.

În Parlamentul României avem chiar în aceste zile o decizie importantă de luat pentru noua legislație de transport de călători cu autocarul și microbuzul. Legea trebuia modificată de mult, sunt deja ani buni, dar cu argumentul pandemiei de Covid19 toate reglementările și regulile de licențiere și autorizare au fost prelungite.

A sosit vremea schimbării

A sosit vremea! Termenul de prelungire ajunge la scandență, iar parlamentarii trebuie să decidă ce fac în contextul în care și Consiliul Concurenței a cerut din 2019 încoace, în fiecare raport, o schimbare majoră a legislației privind transportul interjudeţean. Consiliul spune că e nevoie de concurență pentru a avea performanță. Iar un parc auto de autocare și microbuze nu mai vechi de 9 ani ar trebui să fie o prioritate stabilită de lege.

Cum arată acum lucrurile? Dacă ne uităm acum pe străzi vedem că avem peste 70% din autocare și microbuze mai vechi de un deceniu. Mai mult, multe din companiile de transport sunt mai interesate de profituri decât de condițiile oferite. La călători, în stații, ajung mașini murdare, stricate și poluante. De ce? Pentru că rutele sunt acoperite, în general, de un singur operator.

Lege doar de ochii lumii

Chiar în timp ce citiți această opinie a mea, în Parlament se discută noua lege de transport. Dar oare, discuția este una reală și bazată pe argumente?

Există o lege făcută doar pentru a bifa că subiectul a fost dezbătut. În realitate, proiectul vrea să blocheze situația actuală pentru cel puțin încă 3 ani, iar vechimea mașinilor aflate în circulație să poată ajunge la 12 ani. Această prima mențiune din lege anulează presiunea pusă pe investiții în mașini noi și nepoluante.

De asemenea, operatorii care au licențe de traseu conform vechiului program de transport vor putea cere prelungirea licențelor cu 1 oră decalaj pentru companiile de transport care ar dori să opereze pe o structură de ore asemănătoare. În contextul în care în multe orașe există doar un operator de transport, prin prevederea decalajului mare de ore, practic se va prelungi monopolul actual, din cauza imposibilității altor operatori să intre în piață.

Am operat mulți ani o companie de transport international și consider total anticoncurențială legislația actuală de transport din România, care frânează atât dezvoltarea pieței, cât și un transport eficient din punct de vedere al costurilor. Propunerea din Parlament limitează și accesul tuturor operatorilorla servicii de transport care ar putea prelua pasageri între stațiile de pe teritoriul României, atunci când au curse internaționale. Practic, un pasager poate călători cu autocarul din București până la Viena, dar nu poate călători în același autocar din București până la Brașov.

Săptămâna trecută, în comisia de transport din Parlament, cea mai relevantă în domeniu, a fost discutată oportunitatea introducerii unor amendamente în lege, care să lase o ușă deschisă pentru liberalizarea pieței de transport, chiar și etapizat.

Desi au existat mai multe opinii pentru necesitatea de a avea o piață deschisă pentru transportul de călători, votul final a fost de a respinge orice amendament care ar fi putut deschide piața în următorii 3 ani, astfel încât piața rămână și de această dată blocată la nivelul actual.

Toate-s vechi și nouă-s toate!

Nu se dorește un transport adaptat vremurilor, pentru că modernizarea înseamnă investiții, deci profituri mai mici pentru patroni. Concurența poate aduce presiune mare pe unele companii, care mai bine ar prefera să își mențină monopolul, decât să își adapteze serviciile nevoilor pe care le au călătorii.

Din experiența mea de antreprenor în zona de transport și om care a văzut evoluțiile unor astfel de initiative în alte țări, pot să spun clar că o deschidere a pieței de transport ar putea să îmbunătățească serviciile, care, la rândul lor, vor atrage mai mulți călători.

De asemenea, turismul local ar avea de câștigat prin conexiuni mai bune. Pe de altă parte, serviciile de transport cu autocarul permit persoanelor cu posibilități economice reduse și celor din zonele îndepărtate să călătorească.Citeste intregul articol si comenteaza pe contributors.ro