Noile realități ale geopoliticii energetice mondiale. Piața energie, având în vedere potențialul contaminării conflictului Israel – Hamas

Conflictul Israel – Hamas poate contamina zona și ar putea genera o furtună pe piața energetică mondială, piața unde intră atât petrolul, cât și gazele naturale lichefiate (LNG).

Istoria ne arată că orice tensiune din zonă are ca efect creșterea prețului petrolului. La două săptămâni de la începerea conflictului, piața a reacționat, prețul petrolului crescând în medie cu 4,2%.

Israelul nu este un jucător în această piață, dar în zonă se află mari rezerve de petrol și gaze și trasee energetice importante.

În primul rând aici sunt cinci importante state OPEC:

Iraq (din septembrie 1960)

Iran (din septembrie 1960)

Kuwait (din septembrie 1960)

Arabia Saudită (din septembrie 1960)

Emiratele Arabe Unite (din noiembrie 1967)

De asemenea, Qatar a fost membru între decembrie 1961 și ianuarie 2019.

Aceste state exportă prin Strâmtoarea Urmuz. Ca importanță, strâmtoarea înseamnă traficul a aproximativ 20% din consumul zilnic de petrol și produse secundare (20,4 milioane barili / zi) la care adăugăm 20% din volumul de export mondial de LNG provenit în special din Qatar, cel mai mare producător și exportator din lume și, în 2023, cel mai important exportator de LNG în Uniunea Europenă. (Chiar zilele trecute Italia și Qatarul au încheiat un contract pentru 27 de ani.)

Mult mai aproape se află Canalul Suez și conducta Suez – Mediteranian (SUMED), declarate puncte critice de tranzit. Prin Canalul Suez trec aproximativ 1,75 milioane de barili de petrol și rafinate din petrol / zi în timp ce prin conducta SUMED trec 2,5 milioane barili / zi.De asemenea, prin Canalul Suez trece aproximativ 25% din producția mondială de LNG, care se îndreaptă în special spre Europa. Trebuie să semnalăm că, începând cu anul 2024, Egiptul va creștere taxele de transport prin Canalul Suez cu până la 15%, acest fapt ducând la creșterea prețurilor petrolului și a LNG pentru Europa. Israelul nu a fost un jucator pe piața de gaze naturale până acum câțiva ani. Abia în ultimii trei ani a început să exploateze câteva rezerve de gaze off-shore de mare adâncime aflate în largul coastei sale din Marea Mediterană.

În anul 2022 Israelul a produs 21,9 miliarde mc (mmc)de gaze, 11,4 mmc din depozitul Leviathan și 10,2 mmc din depozitul Tanar. Din aceștia 12,7 mmc au fost consumați intern și restul au fost exportați în Egipt (5,8 mmc) și Iordania (3,4 mmc). În 2023 se preconizează să fie dată în funcțiune încă o conductă care se va alimenta din depozitul Kadishsi care va suplimenta producția cu 6,5 mmc. (sursa: bruegel.org)

Trebuie amintit că anul acesta Israelul a semnat cu Uniunea Europeană un contract de export de LNG. Traseul este prin ramura EMG a Arab Gas Pipeline până în Egipt, unde se lichefiază la Port Said și este transbordat în tancurile specifice LNG care ajung pe coasta europeană. –citeste continuarea si comenteaza pe Contributors.ro