Sari direct la conținut

Enigma Oppenheimer

Contributors.ro
Mircea Morariu, Foto: Arhiva personala
Mircea Morariu, Foto: Arhiva personala

Oppenheimer, filmul din 2023 al regizorului Christopher Nolan, nu a fost de natură să provoace unanimități. Cred că cel mai acerb critic al său în spațiul mioritic a fost jurnalistul Cristian Tudor Popescu. Care i-a reproșat filmului, în primul rând, absența inventivității. În opinia gazetarului, două treimi din film ar fi o ilustrare conștiincioasă a biografiei atomistului, al cărui interpret, Cillian Murphy, a fost foarte bine ales semănând cvasi-perfect din punct de vedere fizic cu personajul din viața reală. Atâta doar că Murphy nu a depășit aceste condiții preliminare și nu a intrat cu adevărat în profunzimea fizicianului. În pielea atomistului. Aceasta în vreme ce Tom Conti , actorul ce l-a întruchipat pe Albert Einstein, ar fi fost de-a dreptul catastrofal.

Nu am împărtășit întocmai opiniile binecunoscutului gazetar. Se pare că nu le-au împărtășit nici alții de vreme ce filmul a avut parte de 13 nominalizări la Oscar din care și-a adjudecat vreo 5.

Succesul , să zicem totuși relativ, de care a avut parte în România filmul (spun relativ fiindcă nu s-au format nici pe departe cozi la casele de bilete la cinematografe, sălile de proiecție nu au fost nicidecm luate cu asalt, însă toate acestea nu se mai întâmplă la noi de multă vreme) nu l-a lăsat indiferent pe editorul exemplar care este Gabriel Liiceanu. Ilustrul scriitor și filosof și cei din stafful editurii Humanitas au publicat în mare și utilă grabă o carte despre atomist. Nu, nu e vorba despre Un Prometeu american. Triumful și tragedia lui J. Robert Oppenheimer, volum care a stat la baza peliculei lui Christopher Nolan, ci Oppenheimer. Portretul unei enigme de Jeremy Bernstein. Carte apărută în Statele Unite în urmă cu exact 20 de ani, tradusă acum în românește de Walter Fotescu.

O scurtă notă ne informează că Jeremy Bernstein e, la rându-i, fizician, că a studiat la Harvard, că a predat la Universitatea din New York și că e autorul mai multor cărți de popularizare a științei, dintre care una îi e dedicată lui Albert Einstein.

Atât din Prefață cât și din cuprinsul cărții aflăm că Jeremy Bernstein a intrat în repetate rânduri în relație cu protagonistul cărții. Carte care nu este nici pe departe o biografie în toată legea, ci un subtil și interesant melanj între o documentare riguroasă, amintiri și considerații subiective. Raporturile dintre Oppenheimer și Bernstein au fost întrucâtva contradictorii, avec des hauts et des bas, cum spun francezii. Multe dintre reacțiile atomistului l-au pus adesea pe gânduri pe Bernstein. De aici, pesemne, subtitlul Portretul unei enigme. Bernstein încearcă, pe parcursul celor mai bine de 200 de pagini ale volumului, dezlegarea măcar a unei părți din această enigmă. Acordând un interes aparte formării profesionale și științifice a atomistului, relațiilor lui cu colegii ca și cu politicienii vremii nu întotdeauna foarte agreabile, activității lui Oppenheimer la Los Alamos, apartenenței sau nu a fizicianului la Partidul Comunist, opoziției față de realizarea bombei cu hidrogen și, firește, procesului ce a urmat suspendării autorizației de acces la detaliile programului nuclear american.

Bernstein a cercetat cu mare atenție cam tot ceea ce s-a putut cerceta despre audierile din cursul dezbaterilor, a citit și recitit textul depoziției lui Oppenheimer, a analizat dedesubturile audierii pe care o califică drept o piesă de teatru tragică. Conform mărturiei proprii, autorul volumului Oppenheimer. Portretul unei enigme ceea ce s-a petrecut în timpul respectivei audieri ca și în celelalte etape ale procesului au devenit pentru el o adevărată obsesie. Cartea este, la urma urmei, decontarea respectivei obsesii. Făcută sincer, cinstit, fără idealizarea lui Oppenheimer, cu subiectivități inerente, cu sublinierea greșelilor comise de protagonist și înainte, și în cursul audierilor, cu evidențierea naivităților strigătoare la cer ale savantului legate de niște evident imposibile bune relații în conduita nucleară cu Uniunea Sovietică din vremea lui Stalin. Jeremy Bernstein nu ezită să vorbească despre lucrurile nu tocmai în regulă produse în cursul audierilor, despre tratamentul nu riguros corect de care a avut parte fizicianul. –Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro

INTERVIURILE HotNews.ro