De ce sunt costurile deplasărilor oficiale informații clasificate. Datele au fost secretizate pe baza unor hotărâri de guvern secrete / Doi foști premieri explică de ce nu are România un Air Force One
În țările europene și de peste ocean sumele plătite de stat pentru deplasările înalților demnitari sunt date publice. În România însă contribuabilii nu au dreptul să afle cât au costat, de exemplu, zborul luxos efectuat de șeful statului în Japonia. Politicienii au creat cadru legal prin mai multe Hotărâri de Guvern și au secretizat informațiile cu caracter public.
Despre deplasarea preşedintelui Klaus Iohannis în Japonia, cu o aeronavă privată, Administrația Prezidențială a emis un comunicat sec prin care anunță că potrivit Hotărârii Guvernului nr. 755/1998 detaliile zborului, costul acestuia şi ruta sunt clasificate.
Documentul oficial pe care l-a invocat administrația prezidențială este o hotărâre de Guvern nr. 755 din 1998 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, pregătirea și executarea zborurilor speciale, cu modificările și completările ulterioare și clasificate secret de serviciu.
De menționat este că HG nr. 755/1998 nu se află în Monitorul Oficial acesta fiind un document secretizat. Surse oficiale au declarat pentru HotNews.ro că acest HG din 1998 a fost secretizat în 2010 de către guvernul condus de Emil Boc.
Prima oară când a apărut în presă secretizarea costurilor unor deplasări în interes de serviciu a unui înalt demnitar al statului român a fost în 2013. Președintele Traian Băsescu a efectuat o vizită de lucru la Bratislava cu un avion închiriat de la Țiriac Air.
La vremea respectivă purtătorul de cuvânt al președintelui, Bogdan Oprea, a anunțat că valoarea contractului, precum și celelalte informații privind zborul au regim clasificat potrivit HG S1327/2010 prin care este reglementat modul în care se organizează, se pregătesc și se execută zborurile speciale. „Vă asigur, însă, că prețul contractat este unul la nivelul pieței, de altfel, așa cum vă spuneam, este cel mai mic preț ofertat de companiile care operează în România astfel de zboruri”, declarat Bogdan Oprea.
De asemenea, în 2018 când premierul Viorica Dăncilă a efectuat un zbor în Israel, în interes de serviciu, cu o aeronavă închiriată a refuzat să facă publice costurile deplasării.
„Zborul efectuat în Israel se încadrează în categoria zborurilor speciale, clasificate Secret de serviciu”. transmitea Guvernul la vremea respectiva. Comunicatul de presă făcea trimitere la trei hotărâri emise de Executiv: HG nr 755/1998, HG nr. 585/2002 și HG nr.781/2002 privind protecția informațiilor secrete de serviciu.
De menționat că toate cele trei HG-urile nu sunt de găsit în Monitorul Oficial. Practic costurile deplasărilor în interes de serviciu și efectuate din bani publici au un cadrul legal ținut la secret și care permite politicienilor să cheltuiască după bunul plac fără a un mecanism de control.
Cum au procedat foștii premieri ai României
Doi foști prim-miniștri, social-democratul Victor Ponta, care a condus Guvernul în perioada 2012-2015, și pe liberalul Ludovic Orban (2019- 2020) au explicat pentru HotNews.ro cum se proceda în timpul mandatelor lor.
Victor Ponta susține că perioada când a fost premier al României a plecat în delegații oficiale cu avion de mari dimensiuni pus la dispoziție de Tarom.
„Zborurile lungi când plecam în America, Asia sau Africa erau doar cu aeronave de la Tarom. Îmi dădeau ce avion aveau ei disponibil. Taromul era mult mai ieftin decât orice avion privat și în al doilea rând dădeam banii de la stat la stat pentru că Tarom-ul era vai de capul lui cum este și acum. Cu un avion de dimensiuni mici de la Țiriac am zburat de vreo 2-3 ori când aveam o delegație mică de 3-4 persoane când am fost parcă la o olimpiadă”, explică Ponta.
În ceea ce privește costurile deplasărilor fostul premier spune că mereu au fost făcute publice și că purtătorul său de cuvânt, Anca Alexandrescu, dădea presei costurile deplasărilor. Ponta susține că secretizarea HG-urilor care reglementau modul în care se organizau deplasările înalților demnitari ai statului ar fi intervenit în 2016 în perioada guvernului condus de Dacian Cioloș.
„În 2016 s-a secretizat HG de către Cioloș. Nu înțeleg de ce sunt costurile la secret. Înțeleg să fie destinația la secret, să nu te atace teroriștii, dar să ții costurile la secret, nu sunt operațiuni speciale. Tot ce face domnul Iohannis trebuie să fie secretizat pentru că poporul nu trebuie să-și bage nasul în ce face domnul Iohannis. Eu sunt un mare fan al domnului Iohannis pentru că într-adevăr îndeplinește așteptările celor care l-au votat”, explică ironic Victor Ponta.
La rândul său, fostul premier liberal Ludovic Orban susține că nimeni nu i-a cerut costurile pentru deplasările publice și că nu știa că acestea sunt secretizate.
„Am zburat cu avioane de linie Tarom, am avut o cursa charter când am fost în Israel, dar era un avion modest. Nu știu care este HG care a secretizat zborurile dar nu cred au fost secretizate de la început. Este o aberație. În mod normal nu ar trebui secretizate costurile. Eu am efectat zborurile în interes de serviciu cu avioane normale la prețuri mai mult decât rezonabile”, explică Orban.
Fostul prim-ministru liberal spune că secretizarea destinației zborurilor înalților demnitari este normală pentru că ține de siguranța națională, dar costurile deplasării ar trebui să fie publice.
„Nu mi se pare normal să fie secretizate costurile deplasării, destinația este o chestiune de siguranță națională. În cazul lui Klaus Iohannis este o chestiune care ține și de luxul pe care și-l dorește președintele. Să faci escală la Sibiu ca să crești costul, nu este normal. Nu o costa nimic pe soția președintelui să se deplaseze până la București. După părerea mea, pe zona de costuri ar trebui să reacționeze Curtea de Conturi pentru că este vorba de cheltuirea banului public și legalitate”, a declarat Ludovic Orban pentru HotNews.ro.
Politicienii și avionul prezidențial: „Eu nu vreau să mă înjure pe mine lumea”
Din ani `90 până în 2010, administrația prezidențială și înalții oficiali ai statului român au folosit avionul prezidențial lăsat de Nicolae Ceaușescu. În 2010 avionul fostului lider comunist a fost folosit ultima oară de Traian Băsescu.
Începând din 2011, Administraţia Prezidenţială a folosit deplasările externe un avion Airbus închiriat de la Tarom până în 2013 când s-a renunțat la contractul cu compania românească și au fost închiriate avioane în regim charter de la firme străine.
Fostul premier social-democrat Victor Ponta spune că în 2014 Guvernul a făcut o comisie care a întocmit un raport pentru achiziționarea unui avion pentru înalți demnitari ai statului. Ponta susține că se identificase un avion Airbus A319 pe care urma să-l folosească președintele, premierul și președinții Camerelor. Aceasta ar fi fost manevrat de piloții de la Tarom.
„Alocasem banii se intrase în linie dreapta doar că Basescu nu a vrut. Era septembrie 2014 când am venit cu raportul în CSAT dar Băsescu a zis: Dom`ne aveți dreptate chiar este nevoie, dar nu vreau să ma înjure pe mine lumea, mai am două luni de mandat. Așa că noul președinte să semneze”. Raportul nu a fost respins și a rămas în mandatul lui Iohannis care nu l-a dorit. Probabil că nu a vrut să zboare în același avion cu premierul sau președinții Camerelor. Nu s-a mai discutat niciodată acel raport, banii erau alocați în 2015. Numai cât a cheltuit Iohannis pe zboruri cred că se amortizau dacă cumpărau atunci avionul. Cred că erau vreo 20 de milioane de euro cu kitul de VIP luam de la Airbus”, a povestit Ponta.
Orban confirmă ca au exista discuții și în 2019, în Guvern, despre o posibilă achiziționare a unui avion pentru înalți demnitari ai statului, dar a venit epidemia de coronavirus și subiectul nu a mai fost o prioritate.
Cât au costat deplasările externe ale președintelui Klaus Iohannis în perioada 2020-2022
Potrivit agenției Agerpres cheltuielile aferente pentru deplasările președintelui Klaus Iohannis în străinătate în ultimii trei ani au costat statul român 26,6 milioane lei.
În 2020 șeful statului a efectuat nouă deplasări externe pentru care s-au platit 3 milioane de lei.
În ianuarie 2020 şeful statului a efectuat o vizită de lucru în landul Bavaria, Republica Federală Germaniaurmată de una în Israel, la cea de-a cincea ediţie a Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului.
Iohannis a mai participat în iunie la reuniunea extraordinară a Consiliului European de la Bruxelles și a mers în septembrie în Germania, unde i s-a decernat, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Domul din Magdeburg, premiul „Otto cel Mare” pentru anul 2020 iar decembrie a efectuat o vizită oficială în Republica Moldova.
În 2021 preşedintele a efectuat 16 deplasări externe, care au însumat cheltuieli de peste 7 milioane de lei. Printre vizitele efectuate s-a numărat o vizită, la începutul lunii mai la Porto, în Republica Portugheză, la Summitul privind problematica socială, la reuniunea informală a Consiliului European, precum şi la Summitul UE – India, în format de videoconferinţă, cu premierul Indiei, Narendra Modi.
Pe 14 iunie, şeful statului a fost prezent la Summitul NATO de la Bruxelles, pe 16 şi 17 iunie a efectuat o vizită de stat în Estonia, iar pe 24 şi 25 iunie s-a aflat la Bruxelles, unde a participat la Summitul PPE şi la reuniunea Consiliului European.
De asemenea, în septembrie, preşedintele Iohannis a participat la sesiunea Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, care a avut loc la New York, iar pe 1 şi 2 octombrie s-a aflat la Aachen, în Germania, unde a participat la „Forumul European Carol cel Mare” iar în octombrie a efectuat celebra vizită de stat în Egipt.
În 2022 președintele României a avut cele mai multe vizte, 16 la număr care au costat statul român 16,6 milioane lei. Şeful statului a participat în februarie, la Paris la un dineu de lucru informal privind situaţia de securitate din Sahel.
Pe 14 iunie, la Haga, a participat la reuniunea în format restrâns, în pregătirea Summitului NATO; pe 20 iunie, la Riga, în Letonia, la cea de-a şaptea ediţie a Summitului Iniţiativei celor Trei Mari (I3M) şi la cea de-a patra ediţie a Forumului de Afaceri I3M; pe 23 şi 24 iunie, la Bruxelles, la reuniunile liderilor din Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest, Consiliului European şi Summitului Euro în format extins; în perioada 28-30 iunie – la Summitul NATO de la Madrid.
De asemenea, în septembrie, şeful statului a participat la funeraliile de stat ale Reginei Elisabeta a II-a, care au avut loc la Londra.
Tot în septembrie a condus delegaţia României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), organizată la New York. Vizita preşedintelui Iohannis în Statele Unite ale Americii a inclus şi o deplasare la San Francisco pe 22 şi 23 septembrie.
În noiembrie, președintele a participat la Summitul implementării climatice de la Sharm El-Sheikh, iar pe 11-12 noiembrie – la Forumul pentru pace de la Paris.
A mai efectuat o vizită oficială în Republica Letonia, la Riga, pe 23 noiembrie, urmată de o vizită oficială în Republica Lituania, la Vilnius, pe 24 noiembrie, şi de participarea pe 25 noiembrie, la Kaunas, la simpozionul internaţional „The Idea of Europe”.
Şeful statului a efectuat pe 2 şi 3 decembrie o vizită de lucru la Atena, iar pe 6 decembrie a participat la summitul UE-Balcani de Vest de la Tirana.
INTERVIURILE HotNews.ro