Sari direct la conținut

Avertisment al societății civile după un proiect care prevede închisoare pentru cei care arată „dispreț pentru simbolurile naționale”

HotNews.ro
Parlamentul Romaniei, Foto: HotNews / Dan Popescu
Parlamentul Romaniei, Foto: HotNews / Dan Popescu

Comisia Juridică a Camerei Deputaților a emis luni un raport favorabil unui proiect de lege privind incriminarea faptei de „dispreț pentru simbolurile naționale și însemnele României”, atrage atenția Coaliția ONG-uri pentru Cetățean care cere respingerea proiectului pe motiv că reprezintă o încălcare a Constituției și a tratatelor internaționale la care România este parte.

Proiectul de lege a fost introdus în 2016 de către 34 de deputați și senatori de la PSD, printre care și Marcel Ciolacu și Gabriela Firea. El a fost adoptat tacit de către Senat în aprilie 2016 și zăcut în sertarele Camerei Deputaților timp de șase ani.

În martie 2022, majoritatea PSD-PNL l-a repus în discuție, a primit raport favorabil de la aceeași Comisie și a ajuns la votul final din plenul Camerei, în ciuda opoziției vocale USR și AUR. Totuși, proiectul a fost blocat de Comitetul Liderilor Grupurilor Parlamentare, care, la cererea UDMR, l-a scos de pe ordinea de zi și l-a retrimis la Comisie, unde a stat blocat până luni, 27 mai.

Proiectul face referire la infracțiunea de „dispreț pentru simbolurile naționale și însemnele României”, faptă care a fost dezincriminată prin noul Cod Penal, adoptat în 2009.

„Renunţarea la infracţiunea de ofensă adusă unor însemne reprezintă concluzia la care s-a ajuns în urma analizării necesităţii acestei incriminări dar și a proporţionalităţii dintre natura şi severitatea mijloacelor, de constrângere pe de o parte, şi importanţa valorii sociale ocrotite prin aceste mijloace pe de altă parte. În ceea ce priveşte necesitatea incriminării unei asemenea fapte nu există argumente care să susţină în mod rezonabil menţinerea acesteia în sfera de protecţie penală, în condiţiile în care practica judiciară este aproape inexistentă în această materie”, se menționea în expunerea de motive a legii care a dezincriminat.

Expunerea de motive mai menționa că impunerea unor limite de condamnare ar fi „disproporționate în raport de gravitatea unei asemenea fapte”.

Când au introdus acest proiect de lege în 2016, cei 34 de deputați și senatori PSD au motivat că doar 4 state din UE au abrogat această infracțiune, Cipru, Estonia, Irlanda și România. Marea Britanie, care a părăsit între timp UE, dezincriminare la rândul său.

De asemenea, ei subliniau că pedeapsa cu închisoare nu este singura pedeapsă existentă în legislațiile europene care se aplică pentru această infracțiune, fiind cazuri în care se aplică pierderea drepturilor politice sau pierderea dreptului de a practica o anumită profesie.

Ce pedepse introduce noua lege

Proiectul de lege, în forma adoptată de Senat, propune introducerea unei pedepse cu închisoare de la 1 an la 3 ani pentru fapta săvârșită în public de dispreț pentru însemnele României. De asemenea, fapta săvârșită în public prin care se exprimă dispreț pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autoritățile se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani.

Prin dispreț pentru însemnele Râniei, pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autoritățile se înțelege

  • lipsa de considerație sau de stimă
  • sentiment prin care se judecă un lucru ca fiind nedemn de atenție
  • defăimare

Simbolurile naționale sunt definitive ca: drapelul, ziua națională, imnul național, stema și sigiliul țării.

Societatea civilă cere respingerea proiectului

„Soluția aleasă de Parlament, în 2009, de dezincriminare a acestei infracțiuni de „ofensă adusă unor însemne naționale”, este în concordanță cu Constituția și tratatele internaționale, în acest domeniu de reglementare. Dreptul la liberă exprimare este garantat de Constituția României și de Art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului se acceptă că presupuse „ofensa/defăimări” aduse drapelului național pot fi permise atunci când reprezintă exercitarea dreptului la liberă exprimare, de exemplu prin transmiterea unui mesaj politic sau exercitarea libertății de exprimare artistică”, atrange atenția Coaliția ONGuri pentru cetățean într-un comunicat de presă.

În final, reprezentanții societății civile solicită „deputaților din toate partidele politice să evite tentația populismului și să abordeze acest proiect de lege, precum și alte inițiative similare, în spiritul principiilor democratice”. „Solicităm Camerei Deputaților să respingă proiectul de lege menționat, și să apere dreptul la liberă exprimare, garantat de Constituția României și de tratatele internaționale la care țara noastră este parte”, concluzionează ei.

Citește aici proiectul de lege

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro