EXIT POLL Rezultate alegeri locale 2024 la Primăria Sectorului 3. Robert Negoiță câștigă un nou mandat

Robert Negoiță a câștigat un nou mandat de primar al Sectorului 3, arată datele sondajului EXIT POLL Curs Avangarde, unde figurează cu 51% dintre opțiunile de vot.

Rezultatele alegerilor locale 2024 și rezultatele alegerilor europarlamentare 2024 sunt LIVE pe HotNews.ro, pe măsură ce sunt anunțate, într-o secțiune specială: Alegeri.HotNews.ro

Rezultatele EXIT POLL la Primăria Sectorului 3:

Robert Negoita – 51%
Stefan Judele – 24%
Ana-Maria Ciceală – 17%
Altul – 8%

Rezultatele au fost publicate de site-ul stiripesurse.ro, condus de Iosif Buble, care deține centrul de sondare Curs.

Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică în baza recensământului din anul 2021, în Sectorul 1 există 374,737 de locuitori.

Cine s-a mai luptat pentru funcția de primar al Sectorului 3

Pe lângă Robert Negoiță, pentru primăria Sectorului 3 au mai candidat:

Niță Alexandru-Marco (AUR)
Negrilă Vasile (PUSL)
Gheorhe Daniel Paul-Romeo (S.O.S România)
Judele Ștefan Lucian (USR, susținut de Alianța Dreapta Unită)
Ciceală Ana-Maria

Cine e Robert Negoiță

Robert Negoiță s-a născut pe 29.03.1972 la Maneciu, Prahova. A fost căsătorit de două ori și are 5 copii.

Robert Negoiță și-a luat bacalaureatul la vârsta de 31 de ani, în 2003. În 2004-2007 a urmat cursurile Facultății de Drept de la Universitatea Bioterra, iar în 2004-2008 – Facultatea de Economie a Turismului Intern şi Internaţional la Universitatea Româno – Americană.

Robert Negoiţă (44 de ani) a devenit doctor în Ştiinţe Juridice în 2012, la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”. În 2016, după ce jurnalista Emilia Șercan a scris că teza de doctorat este un plagiat, Comisia de etica a Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” a constatat că lucrarea de doctorat a primarului Sectorului 3, Robert Negoiță, este un plagiat și a cerut CNATDCU să îi retraga titlul de doctor.

Negoiță a scris atunci pe Facebook: „Nu regret că îmi va fi retras titlul de doctor, regret ca m-am lăsat tentat de această modă”. În paralel cu cariera sa politică, Robert Negoiță a devenit cunoscut pentru dezvoltările imobiliare făcute.

În perioada 1996-1998 a fost administrator Euroline, în 1998 – înfiinţează firma Pro Confort, iar în 2004 devine președintele Confort Group. În 2004 se înscrie în PSD, iar în 2008 devine secretar executiv al partidului. În perioada 2008-2012 a fost deputat de Teleorman.

Începând cu 2010 este ales vicepreşedinte al PSD şi preşedinte al Organizaţiei Judeţene Ilfov, iar din 2012 până în 2020 a fost preşedinte al Organizaţiei PSD Sector 3.

Negoiță, considerat favorit pentru un nou mandat

A devenit primarul Sectorului 3 Bucureşti în urma alegerilor locale din 10 iunie 2012 atunci când l-a învins pe fostul primar Liviu Negoiță (nicio legătură de nume, n.red.). Din 2020 a plecat din PSD și a înființat Pro București candidând la funcția de primar al Sectorului 3 din partea acestui partid și fiind ales cu unul dintre cele mai mari scoruri din București.

De-a lungul mandatului său, au fost printre altele, izolate termic o mare parte dintre blocurile din sector și reabilitate mai multe grădinițe și școli. Robert Negoiță era considerat favorit la un nou mandat de primar la alegerile de duminică.

Ce avere are Robert Negoiță

Potrivit declarației de avere depuse la depunerea candidaturii, Robert Negoiță deține:

12 parcele de teren în suprafață totală de 84.194 mp în Popești Leordeni;
5.000 mp în Afumați deținut împreună cu Magdalena Negoiță;
240 mp de teren în Ilfov;
140 mp teren în Ilfov;
184 locuri de parcare subterane în Ilfov;
3 terenuri în total 583 mp în Constanța;
două terenuri în total de 17.000 mp în Popești Leordeni;
patru case – una de 390 mp, două de 200 mp și una de 324 mp;
4 spații comerciale/de producție în Afumați și Voluntari;
Negoiță are acțiuni la două companii: Magic Water Park Domus Stil Real Estate Solutions Primarul
are și 3 credite la bănci: Banca Transilvania – 1 milion de euro;
Patria Bank – 4.765.000 euro;
BCR Pitești – 200.000 euro.

Negoiță a câștigat anul trecut de la Primăria Sectorului 3 circa 232.000 lei. În declarația de avere sunt trecute și uriașele datorii pe care Robert Negoiță le are la ANAF și la diverse primării (Sectorul 4, Constanța, Voluntari, Popești Leordeni, Afumați) – 278 milioane lei, dintre care 273 milioane lei doar la ANAF.

Adică echivalentul a peste 50 de milioane de euro. Acestea fac și obiectul unui dosar DNA. Obiectul investigaţiei DNA a fost acelaşi pentru care ANAF a impus în 2009 sechestru asigurator pe proprietăţile lui Robert Negoiţă: vânzarea de apartamente şi terenuri, ca activitate comercială, fără plata TVA, chiar dacă tranzacţiile au fost pe persoană fizică. Între 2006-2009 Robert Negoiţă ar fi vândut peste 1.500 de proprietăţi imobiliare – locuinţe şi terenuri, pe persoană fizică, pentru a evita plata TVA în valoare de aproximativ 28 de milioane de euro (aproximativ 118 milioane de lei, conform cursul valutar de la acea vreme, n.r.), scria Hotnews în 2009.

Primarul Robert Negoiță are deschise 5 dosare penale

Robert Negoiță a fost pus sub urmărire penală, în mai 2022, fiind acuzat de omor din culpă în urma accidentului de la Biblioteca Națională. Pe 2 august 2021, un mal de pământ a căzut peste 6 muncitori care lucrau în zona Bibliotecii Naționale.

Doi muncitori nu au mai fost salvați și și-au pierdut viața. În urma anchetei s-a stabilit că muncitorii erau de la firma Algorithm Residențial S3 deținută de Consiliul Local Sector 3.

Firma Algorithm nu avea autorizație de construire pentru a executa lucrări, iar terenul aparținea Ministerului Culturii.

Tot în 2022, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Robert Negoiță pentru abuz în serviciu în dosarul legat de prelungirea, prin zeci de acte adiţionale, a contractului de salubrizare cu Rosal.

Prejudiciul ar depăși 570 de milioane de lei, conform procurorilor.

Agenția Națională de Integritate (ANI) a descoperit, în 2023, că Robert Negoiță încheia contracte între Primăria Sector 3 și firmele familiei sale. Primăria Sector 3 oferea contracte firmei Edificia Star Construct SRL, unde acționari sunt părinții și fratele primarului. ANI a făcut reclamație la DNA.

În februarie 2023, procurorii DNA au început urmărirea penală pe numele primarului deoarece a autorizat ilegal un imobil construit ilegal pe str. Matei Basarab.

În 2024, Direcția Națională Anticorupție a deschis dosar penal în cazul licitației de 27 de milioane de euro de la Sectorul 3, condus de Robert Negoiță, contract atribuit unei companii din anturajul Sorinei Docuz, fosta soție a primarului și o apropiată a premierului Marcel Ciolacu, potrivit g4media.ro.

Câți cetățeni au fost așteptați la vot în România

Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral, la data de 31 mai, este de 18.978.908, fiind cu 12.297 mai mulţi faţă de ultima informare publică de la sfârşitul lunii aprilie. Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în luna mai este de 19.696, aceştia fiind înscrişi în Registrul electoral din oficiu, de AEP, pe baza comunicării Direcţiei Generală pentru Evidenţa Persoanelor (DGEP).

Totodată, au intrat în evidenţele DGEP 2.673 de alegători noi, iar din datele de la Direcţia Generale de Paşapoarte au intrat 9.998 de alegători noi.

Programul de funcționare al secțiilor de vot la alegerile locale

Alegătorii, care sunt aşteptaţi la urne pe 9 iunie pentru alegerea consilierilor locali, judeţeni, preşedinţilor de consilii judeţene, a primarilor, pot vota doar în localitatea în care au domiciliul sau reşedinţa, doar la secţia de votare la care sunt arondaţi şi doar pe teritoriul României.

La alegerile locale nu se votează în străinătate. Votarea are loc în intervalul orar 7.00-22.00. La ora 22.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului secţiei de vot.

Alegătorii care la ora 22.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să exercite dreptul de vot până la ora 23.59.

Câte secții de votare sunt în România

Autoritatea Electorală Permanentă a organizat, pe teritoriul României, 18.955 de secţii de votare la alegerile pentru Parlamentul European şi la cele pentru autorităţile administraţiei publice locale.

Instituţia administrează Registrul secţiilor de votare din ţară, o bază de date centralizată privind delimitarea, numerotarea, sediile şi dotarea secţiilor de votare.

Potrivit sursei citate, numerotarea secţiilor de votare din ţară este actualizată de AEP la nivelul fiecărui judeţ, respectiv al municipiului Bucureşti, începând cu localitatea reşedinţă de judeţ şi continuând cu cele din municipii, oraşe şi comune, în ordinea alfabetică a acestora.

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a anunţat, la 28 mai 2024, că la scrutinul din 9 iunie s-au înscris 207.389 de candidaţi pentru alegerile locale. Un număr de 30 de asociaţii şi fundaţii au fost acreditate de Autoritatea Electorală Permanentă ca observatori la alegerile europarlamentare şi locale care vor avea loc pe data de 9 iunie.