Vestigiile romane, bisericile ortodoxe si zimbrii Ð atractiile Tarii Hategului

Nu este intamplator faptul ca imparatul Traian a stabilit centrul administrativ al provinciei Dacia in Tara Hategului. Si nici interesul turistilor straini pentru aceasta zona, aflata la poalele Muntilor Retezat, cu o densitate coplesitoare de obiective, nu este de mirare.

In Tara Hategului, pe o raza de cativa zeci de kilometri, se inghesuie o multime de obiective turistice.

Crestele semete si lacurile glaciare ale Parcului National Retezat, Rezervatia de Zimbrii, Ruinele capitalei provinciei Dacia – Ulpia Traiana Augusta Sarmizegetusa, Manastirile de la Prislop si Retezat, bisericile construite inainte de secolul al XIV-lea sunt doar cateva dintre atractiile turistice ale zonei.

Unele dintre principalele obiective ce atrag mii de vizitatori in Tara Hategului sunt nenumaratele relicve ale inceputului ortodoxiei in spatiul romanesc.

„Bisericile de la Santamaria Orlea, Ostrov, Colt, Strei si mai ales cea de la Densus depasesc ca importanta spirituala manastirile Moldovei, pentru ca atesta vechimea credintei ortodoxe pe meleagurile romanesti”, a afirmat profesorul Dorin Alicu, cercetator la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei.

Continuitatea vietii spirituale a oamenilor din aceste locuri sta la originea unei civilizatii unice in spatiul actual al Romaniei. Dupa retragerea Aureliana, la poalele Retezatului a ramas, se pare, un puternic centru cultural si religios, format din populatia romana si cea autohtona.

Numai asa este explicabila adevarata „eruptie” de credinta intalnita pe aceste meleaguri la sfarsitul secolului al XII-lea, cand familii instarite din regiune, cnezi si voievozi locali au ctitorit primele lacasuri sfinte, unele chiar pe locul unor temple romane.

Un puternic centru spiritual

Calatorul care coboara din Retezat prin Gura Zlata spre orasul Hateg intalneste in cale Schitul Retezat, ctitorie noua, a actualului Episcop de Varset, Daniil Partosanu, legat de aceste locuri din vremurile cand a slujit la Biserica din Densus si a fost duhovnic al maicutelor de la Manastirea Prislop.

Construita in 1999, intr-un rastimp de doar cinci luni, micuta biserica se continua aproape firesc cu semetia crestelor care urca spre cer ca o punte intre schit si Dumnezeu.

Simplitatea lacasului de cult si a calugaritei care vegheaza asupra sa contrasteaza cu opulenta vilelor aparute pe valea Raului Mare, ca o pata a vietii cotidiene efemere. In biserica noua poate fi admirata o icoana lucrata de Parintele Arsenie Boca, mentor al ctitorului schitului, Daniil Partosanu, si foarte legat de Manastirea Prislop, unde este, de altfel, inmormantat.

Primele biserici ortodoxe

Continuitatea romana in spatiul Tarii Hategului este dovedita de Biserica din Densus. Se pare ca, la origini, acest lacas de cult a fost un templu roman inchinat zeului Marte, construit in secolul II.

Intre doua brate de rau, care coboara din Retezat, in 1284 exista deja satul Ostrov, atestat prima data prin biserica sa, construita pe ruinele unei asezari romane care avea menirea de a pazi drumul lui Traian, ce unea Ulpia Traiana Sarmizegetusa cu Sarmizegetusa Regia.

La 1360, aici este cunoscut primul protopop din istoria romanilor, Petru de Ostrov, care era si presedintele Camerei Juzilor. In aceasta biserica avea loc judecarea celor care comiteau delicte, avand pe langa menirea sacra, religioasa, si rol de tribunal, fiind vorba de cea mai veche instanta de judecata cunoscuta in Romania.

Lacasul de cult a fost construit din pietre romane, si pavat cu caramida romana. La intrarea in biserica se pastreaza o icoana foarte frumoasa „Hodighiatria – Icoana maicii Domnului Indrumatoarea”, una dintre cele mai impresionante picturi medievale din tara, fiind din pacate destul de afectata de timp si de rautatile oamenilor.

Unul dintre clopotele bisericii dateaza de la 1643, fiind cel mai vechi din Transilvania.

In biserica se afla cateva morminte ale familiei cneazului de Ostrov, ctitor al lacasului de cult. Gardul care imprejmuieste biserica si cimitirul satului este facut din stele funerare romane. Pe unele dintre acestea se pot citi si acum inscriptii latine.

Cnejii din Tara Hategului, de origine romana, au avut un rol important in construirea bisericilor si manastirilor din zona. Prima manastire din tara se pare ca a fost ctitorita de cneazul Cande, langa una dintre cetatile sale aflate la poalele Retezatului. Lacasul de cult si Cetatea Colt sunt inconjurate de fascinante povestiri si un mister aparte.

Castelul, subiect al romanului „Castelul din Carpati” al lui Jules Verne, avea rol de refugiu, fiind construit in jurul anului 1280. In preajma anului 1310, la poalele stancii unde se afla constructia, cneazul Cande a ridicat Biserica Manastirii Colt. De la inceput, aceasta a fost de cult ortodox.

La doar trei kilometri de Hateg, in padurea Silvut, se afla Rezervatia de Zimbrii. Aici traiesc cinci dintre cele mai mari mamifere ierbivore ale Romaniei. Zimbrul este mandria Hategului si, totodata, emblema orasului.

O alta mandrie a hateganilor sunt ruinele capitalei provinciei Dacia, aflate in localitatea Sarmizegetusa la aproximativ 25 de kilometri de orasul Hateg. Aici toata comuna se afla, practic, pe ruinele fostului oras roman. Se pot vizita Amfiteatrul Roman, Forul si ruinele unor cladiri apartinand administratiei Romane a Daciei. Tot in Sarmizegetusa se poate vizita un interesant muzeu cu exponate romane.