Consilierul lui Macovei critica aspru Justitia
Reporter: Care este actuala dumneavoastra activitate si ce presupune aceasta?
Cristi Danilet: Sunt judecator din decembrie 1998. Am efectuat stagiatura la Judecatoria Vatra Dornei, orasul natal, iar dupa definitivat, media mare obtinuta mi-a permis sa aleg intre marile orase ale Romaniei si am ales Cluj-Napoca.
Nu imi pare rau, intrucat cultura locala si spriritul civic sunt deosebite in aceasta zona. In 2003 am promovat la Tribunalul Cluj.
Ca urmare a activitatii desfasurate in cadrul Asociatiei Magistratilor din Romania, ca secretar al filialei Cluj si ca presedinte al comisiei pentru activitate profesionala la nivel national, m-am facut cunoscut in tara si peste hotare.
Sunt initiator al AJER (Alianta pentru Justitie Europeana in Romania) din care facea parte si APADOR -CH (Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania – Comitetul Helsinki), condusa atunci de Monica Macovei.
Dupa ce aceasta a fost numita ministru al Justitiei, m-a chemat sa lucrez in echipa ei, astfel ca din ianuarie 2005 sunt consilier al ministrului Justitiei. Desfasor mai multe activitati, sub directa coordonare a ministrului.
Macovei nonconformista
Rep.: Cum este ministrul Macovei ca om si ca sef?
C.D.: Este total diferita de ceea ce va inchipuiti, fiind o nonconformista si o luptatoare. Unora inca le mai este teama cand intra in biroul ei. Sub vechii ministri, numai secretarilor de stat le era permis sa intre in biroul ministrului. Din pacate, nu prea are cu cine lucra.
In Ministerul Justitiei (MJ) sunt foarte multi functionari „mosteniti”, care sunt obisnuiti sa vina tarziu si sa plece devreme si toata ziua invart hartii sau navigheaza pe Internet. Nu avem ce le face si, cu toate acestea, MJ merge cel mai bine in comparatie cu alte ministere. Monica e foarte desteapta.
Am lucrat cu mai multi colegi in diferite comisii. Veneam cu un rezultat la Macovei si aceasta, din doua fraze, ni-l intorcea pe dos. Are o memorie excelenta si pregatire in mai multe domenii – drept, management ori pshihologie. Dar este si foarte orgolioasa.
De exemplu, in relatia cu CSM (Consiliul Superior al Magistraturii), care este destul de tensionata, de multe ori am sfatuit-o sa o lase mai moale, sa fie mai rabdatoare, dar a zis ca nu poate, are parerea ei si trebuie sa o spuna. Are o putere de munca fantastica.
De 10 luni este persoana care munceste cel mai mult in minister. Si zilnic, cand nu e plecata in strainatate, sta in MJ pana la 2-3 noaptea.
Rep.: Ce cazuri mai interesante ati avut de solutionat?
C.D.: In 2001 am avut un caz mai deosebit: un grup de inculpati din Brasov erau cercetati pentru infractiuni economice – inselaciune prin cecuri false – cu prejudiciu foarte mare si asociere in vederea savarsirii de infractiuni.
Erau inchisi preventiv si s-a aflat ca pregatesc rapirea copilului procurorului care a efectuat urmarirea penala. Procurorului i s-a pus garda 24 de ore din 24 de ore: era adus si condus de la serviciu cu politia, iar copilul la fel de la gradinita.
Mie insa – care cercetam atunci cazul – sau procurorului de sedinta nu ni s-a asigurat aceeasi protectie. Pentru prima data la Cluj, inculpatii erau adusi la fiecare termen in sala cu „mascatii”. A fost o perioada cand ma intorceam seara acasa pe rute ocolite, pentru a nu putea fi urmarit.
M-a abordat atunci un avocat sa ajungem la intelegere: clientul sau i-ar fi „dat in gat” pe ceilalti inculpati daca i-as fi dat o pedeapsa mai usoara. Era o presiune, pentru ca negocierea pedepsei nu se practica in sistemul nostru legal.
Nu am apucat sa finalizez cazul, caci inculpatii si-au rezolvat stramutarea in alt judet, unde au primit o pedeapsa extrem de mica in comparatie cu ce au facut…
Vrem judecatori integri
Rep.: Sunt judecatorii independenti? Din ce parte si din partea cui vin presiunile si cum se manifesta acestea?
C.D.: Independenta nu este doar o prevedere in legislatie. Trebuie sa fie si o stare de spirit. Din pacate, ea nu este generala. Multor colegi magistrati le e frica sa vorbeasca despre neregulile din institutie, despre presiunile care se fac si atunci aleg conformismul, gandirea colectiva.
Mai mult, multi nu vad ca independenta fara responsabilitate nu poate exista, ca independenta nu este un apanaj al lor, ci un beneficiu pentru cetatean. Scopul independentei este ca magistratii, in special judecatorii, sa judece impartial.
Iar aceasta se poate realiza numai cu judecatori cinstiti, corecti, bine pregatiti, verticali si netematori de vremuri. Avem nevoie de judecatori integri.
Rep.: Cum este privita dincolo, in UE, reforma din Justitie si in general Justitia romana?
C.D.: Justitia este vazuta prost in afara: procesele in Romania dureaza foarte mult, practica judiciara nu este unitara, hotararile civile se executa greu, iar legislatia este intr-o dinamica continua. Dar reforma justitiei, care cu adevarat se face doar din septembrie 2004, este privita cu optimism.
Impresia oficialilor europeni fata de actualul ministru este foarte buna, tocmai pentru ca este foarte realist. Din pacate, rezultatele reformei se vor vedea de abia peste cativa ani.
Rep.: Care credeti ca sunt actualele puncte slabe ale Justitiei?
C.D.: Ar fi mai multe puncte slabe. In primul rand e vorba de lipsa unei politici clare. Nimeni nu stie cum trebuie sa arate justitia, cum trebuie integrata reforma magistraturii intr-o reforma globala care sa cuprinda si invatamantul juridic si celelalte profesii legale, mijloacelor alternative de solutionare a cauzelor.
Viteza prea mare a sistemului legislativ este o alta problema. Judecatorii nu pot tine pasul cu schimbarea continua a legislatiei, a regulamentelor. Unora le e de-a dreptul lehamite sa mai citeasca noile reglementari, ceea ce este oarecum de inteles.
De exemplu, multi mi-au marturisit ca nici nu au citit legile reformei justitiei si a trecut un an de cand au aparut. Mai vorbim apoi de lipsa unui profil al magistratului. In sistem exista oameni care nu au nimic de-a face cu magistratura. Sunt presedinti de instante care in cariera lor au promovat fara a da vreun examen.
Nimeni nu te lamureste ce trebuie sa dovedesti pentru a arata ca ai vocatie de judecator.
Magistratii functionari
Rep.: Reforma in Justitie este in plina desfasurare. Ce si unde ar mai trebui lucrat?
C.D.: La mentalitatea magistratilor. E adevarat ca unii sunt bolnavi, altii obositi, altii nemultumiti de salariile primite. Cei mai multi insa sunt indiferenti la rolul extraordinar pe care il au in societate, acela de a gestiona destinele umane.
Multi se rezuma la a rezolva un dosar, fara a realiza ca influenteaza viitorul unor persoane. Unii nu se sfiesc sa spuna cu nonsalanta ca treaba lor nu e sa se implice in chestiuni organizatorice sau de policy, ci doar sa vina la birou.
Acestia nu pot fi numiti magistrati, ci simpli functionari, caci doar acestia din urma lucreaza cu hartiile.
Va mai dau un exemplu. Intrebarea care mi se pune cel mai des este „cand ni se maresc salariile?”. Nimeni nu se ofera insa sa gasim resurse bugetare, sa mergem la negociat la Ministerul Finantelor si la Ministerul Muncii sau sa lucreze la proiectul de lege. Asteapta ca altcineva sa o faca.
Ca sa nu mai spun ca nimeni nu ma intreaba despre seminarii, conferinte, strategii sau ce se va intampla dupa 1 ianuarie 2007 cand vor trebui sa aplice direct legislatia comunitara.
Rep.: Cum vedeti integrarea Romaniei in UE in ceea ce priveste Justitia?
C.D.: Integrarea este foarte aproape. Eforturile se duc pe mai multe planuri – politic de catre minister, administrativ de conducerile instantelor si parchetelor, in domeniul carierei magistratilor si imaginii justitiei de catre CSM.
Integrarea insa nu mai este o chestiune tehnica, ci tine deja de cultura romanilor. Trebuie sa realizam ca eforturile trebuie conjugate. Societatea si magistratii insa asteapta ca reforma sa se faca de sus: de stat, de minister, de CSM sau de sefi – nu e prea clar.
Este tipic: aruncarea responsabilitatii pe umerii altcuiva. Cand veti intreba un magistrat daca el are vreo responsabilitate fata de reforma sau integrare, va va spun ca nu, ca treaba lui e sa rezolve cauze. Asta e o mentalitate specifica comunismului, cand toti ne uitam catre partidul unic, care dicta toate.
Gandirea aceasta e prezenta insa si la tineri, ceea ce este socant.
De la 9 AM la 1 AM
Rep.: Care este programul dvs. zilnic?
C.D.: Dimineata ajung la birou la ora 9.00. Incep prin a-mi verifica corespondenta, ceea ce imi ia cateva ore – sunt in legatura prin internet cu zeci de magistrati (am infiintat chiar un forum unde magistratii sunt in legatura direct cu ministrul).
Multi imi adreseaza cereri, informatii care nici nu tin de minister, dar ii ajut pe fiecare. Intre timp, raspund la telefoane: zilele trecute m-a sunat un presedinte de instanta sa imi spuna ca un coleg de al lui nu merita sa fie promovat, iar ministrul, in CSM, sa nu voteze pentru.
Zilele trecute m-a sunat un procuror sa ma intrebe ce mai fac si daca nu e rost de vreun post bunicel la Bucuresti.
Apoi merg la diverse intalniri – la Ministerul Finantelor pentru a negocia o lege, la Ministerul Sanatatii pentru a participa la licitatie pentru vaccinuri. In paralel, desfasor o inspectie cu privire la organizarea si functionarea Institutului de Expertize Criminalistice – o unitate subordonata Ministerului Justitiei.
De asemenea, conduc un proiect romano-francez privind justitia pentru minori. Refuz insa sa primesc oameni in audienta, ca alti colegi consilieri. Unii ma mai prind la telefon si imi cer sa spun ministrului ca in justitie e coruptie, ca judecatorii nu fac dreptate si sa intervina Macovei in dosar.
Ii trimit la plimbare, desigur. Atatia ani ne-am luptat pentru independenta justitiei si lumea inca nu intelege ca aceasta este atributul exclusiv al instantelor de judecata. Educatia juridica lasa de dorit. Seara ma intalnesc cu ministrul sau secretarii de stat, cu care stabilim sarcinile pentru a doua zi.
Apoi coordonez proiecte in cadrul asociatiilor din care fac parte – cea sindicalista – AMR si cea mai noua asociatie pentru reforma, Societatea pentru Justitie. Pentru aceasta din urma monitorizez activitatea CSM. Noaptea tarziu fac revista presei despre justitie de a doua zi, pe care o postez pe site-ul www.sojust.ro.
In fine, urmaresc informatiile nou aparute pe site-urile principalelor institutii care au legatura cu dreptul. Pe la 1 AM ajung acasa.
Dezamagire
Rep.: Ce planuri aveti in legatura cu Clujul? Pe cand un nou seminar cu judecatori clujeni?
C.D.: In Cluj am initiat alaturi de cativa colegi magistrati, avocati, consilieri juridici, ziaristi si dascali o asociatie – Vox Iuris. Ea e menita sa deschida ochii oamenilor asupra a ceea ce trebuie sa fie justitia in comunitatea clujeana.
Din pacate, magistratii nu sunt interesati de seminarii locale, nu au initiativa unor dezbateri sau mese rotunde. In alta ordine de idei, in ianuarie 2006 imi expira detasarea la MJ. Inca e prematur sa discut cu ministrul despre prelungirea acesteia. Cum am spus, programul e foarte incarcat.
Dar nu depinde doar de Ministerul Justitiei, ci si de CSM, care trebuie sa aprobe cererea. Sper ca faptul ca ma aflu in institutia perceputa fals ca rivala CSM sa nu influenteze votul.
Colegii din CSM ar trebui sa aiba in vedere ca prezenta unor magistrati pe langa ministrul Justitiei ajuta la impiedicarea abuzurilor acestuia si ca ei nu lucreaza contra intereselor magistraturii. Numai eu stiu cate memorii, plangeri si delatiuni s-au oprit la mine si nu au mai ajuns la ministru…
Rep.: Ce doriti sa schimbati in justiti
C.D.: Prea multe. Din pacate, sunt mai putin optimist ca la inceput.
Mi-am dat seama ca birocratia e extinsa in Romania, ca starea magistraturii e aceeasi la nivel national, ca problemele sunt juste si aceleasi peste tot – iar la Cluj stam bine si la calitate, si la capacitate, in comparatie cu alte judete! Imbucurator este ca sefii de instante, spre deosebire de alte vremuri, au
inceput sa lucreze mai mult alaturi de colective. Vreau sa imi fac treaba intr-un mod profesional indiferent ca voi mai ramane in minister sau ma voi intoarce la instanta. Daca efortul se va dovedi ca nu a meritat, daca lucrurile nu se vor indrepta in mod considerabil, voi pleca. Din magistratura si apoi din tara.
Rep.: Ce pasiuni, hobby-uri aveti?
C.D.: Zece ani am practicat arte martiale, avand chiar centura neagra 1 DAN in stilul Shotokan-Fudokan si fiind si instructor. Dar, in ultima perioada, am fost nevoit sa-mi intrerup pregatirea fizica. Timpul nu-mi mai permite.
In rest, incerc sa scriu doua carti – una despre magistratura ultimilor sapte ani si una despre standardele de independenta si impartialitate, in timp ce imi continui si studiile pentru doctorat.