UE sancționează „masiv” Rusia, dar nu o exclude de la SWIFT / De ce se opune Germania

Uniunea Europeană, reunită la un summit de la Bruxelles, a aprobat joi seară sancțiuni „masive” împotriva Rusiei, după invadarea Ucrainei de către aceasta, fără a ajunge însă până la a exclude țara din sistemul bancar internațional Swift, potrivit AFP.

Pe lângă Germania și Italia, foarte dependente de gazul rusesc, și Ungaria, Cipru, Luxemburg sau Letonia sunt reticente.

„Liderii ruși se vor confrunta cu o izolare fără precedent”, a promis președinta Comisiei, Ursula von der Leyen. Acesta este „cel mai dur set de sancțiuni implementat vreodată” de UE, a declarat șeful diplomației europene Josep Borrell.

Cei douăzeci și șapte vor să pedepsească regimul președintelui Vladimir Putin cu sancțiuni financiare.

Acestea includ:

• limitarea drastică a accesului Rusiei la piețele europene de capital, împiedicând capacitatea Moscovei de a-și refinanța datoria acolo.
• limitarea accesului Rusiei la „tehnologii esențiale”, privând-o de componente electronice și software, astfel încât să „penalizeze sever toate aspectele economiei ruse”, a spus doamna von der Leyen.
• măsurile vor acoperi bunurile cu dublă utilizare (civilă și militară), sectorul energetic și transportul și vor include noi sancțiuni împotriva persoanelor (înghețarea activelor, blocarea vizelor etc.).
• acestea se vor adăuga celor deja în vigoare miercuri seară, în special împotriva unor personalități apropiate lui Putin.
• sancțiunile europene „vor crește inflația, vor accelera ieșirile de capital și vor eroda treptat baza industrială” a țării, a spus Ursula von der Leyen, care timp de săptămâni a pregătit acest pachet fără precedent.

Belarus, acuzată că este implicat în operațiuni rusești, va fi, de asemenea, lovită de sancțiuni suplimentare.

De asemenea, liderii europeni trebuiau să discute despre alte opțiuni. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut, joi, să se interzică băncilor ruse să folosească sistemul de mesagerie bancar Swift, un mecanism esențial în finanțele globale, care ar lovi puternic Moscova, precum Iranul la sfârșitul anului 2019. 300 de bănci și instituții rusești folosesc Swift pentru transferuri de fonduri interbancare.

Care sunt statele care se opun

Dar mai multe state membre amână aplicarea acestei sancțiuni, inclusiv Germania, foarte dependentă de gazul rusesc pentru aprovizionarea sa, care preferă să o ia în considerare pentru mai târziu.

„Este foarte important să decidem asupra măsurilor care au fost pregătite în ultimele săptămâni și să salvăm totul pentru o situație în care ar fi necesar să facem alte lucruri”, a spus cancelarul german Olaf Scholz.

Ministrul său de Finanțe, Christian Lindner, a fost mai explicit, la postul de televiziune ARD. O excludere a Rusiei din sistem „ar însemna un risc mare ca Germania să nu mai primească livrări de gaze și alte materii prime” din Rusia, a explicat el.

Pe lângă Germania și Italia, foarte dependente de gazul rusesc, și Ungaria, Cipru, Luxemburg sau Letonia, sunt reticente.

SUA, dar și alte state membre UE, sunt pentru această sancțiune

De ce nu este exclusă Rusia din sistemul SWIFT? A fost o întrebare care i-a fost pusă insistent lui Joe Biden în timpul conferinței de presă de joi.

Președintele american a dat asigurări joi că tăierea Rusiei din rețeaua interbancară Swift, o roată esențială în finanțele globale, rămâne „o opțiune” de răspuns la invazia Ucrainei, potrivit CNN.

El a subliniat, însă, că „în prezent aceasta nu este (o) poziție” împărtășită de europeni și a asigurat că celelalte sancțiuni financiare anunțate joi de Statele Unite și aliații lor au avut „un impact la fel de mult sau chiar mai mare” decât această opțiune, revendicată chiar de Ucraina.

Alte state membre UE, dimpotrivă, ar dori să meargă și mai departe. „Pachetul care se află pe masă ar trebui întărit cu sancțiuni suplimentare, astfel încât instituțiile financiare ruse să aibă mai multe dificultăți în operarea în sistemul financiar internațional”, a declarat șeful guvernului belgian, Alexander De Croo.

„Nu trebuie să excludem nimic. Nu trebuie să avem subiecte tabu. Știm că militar nu putem face nimic pentru moment”, a estimat prim-ministrul Luxemburgului, Xavier Bettel.

„A vorbi nu are valoare. Destul de multe cuvinte frumoase. Destul de multă naivitate”, a declarat și omologul său polonez, Mateusz Morawiecki, regretând că UE cumpără mult gaz și petrol rusesc.

„Președintele Putin ne ia banii și îi folosește pentru a ataca, invada și destabiliza toată Europa (…), nu-l putem lăsa să treacă un nou Rubicon”, a continuat el, chemând ca dincolo de sancțiuni să construim o „autonomie strategică” pentru UE.