Separatiștii pro-ruși din Lugansk cer să fie plasați „de urgență” sub umbrela nucleară a Rusiei

Parlamentul așa-zisei Republici Populare Lugansk a cerut organizarea imediată a unui referendum pentru recunoașterea regiunii ca subiect federal al Rusiei, o măsură ce ar plasa entitatea separatistă sub umbrela nucleară a Moscovei, relatează Ukraîinska Pravda, citând agențiile de presă ruse.

Legiuitorii din republica-marionetă a Moscovei i-au cerut lui Leonid Pasecinik, liderul entității separatiste din Donbas, să organizeze referendumul pentru a asigura „întoarcerea la o viață pașnică”. Ei mai afirmă că alipirea la Rusia va deschide „noi oportunități” pentru locuitorii republicii autoproclamate.

Totodată, ei și-au exprimat încrederea că „locuitorii republicii vor sprijini inițiativa”.

Demersul acestora vine în contextul în care Pasecinik a declarat joia trecută că situația de pe front este „foarte tensionată” după prăbușirea liniilor de apărare rusești din Harkovul aflat la nord și retragerea haotică a trupelor de acolo.

Inamicul a încercat o ofensivă de-a lungul întregului front. Practic astăzi se află la granițele Republicii Populare Lugansk”, a avertizat Pasecinik, asigurând însă că „nu există motive de panică”.

Comentarii asemănătoare au fost făcute săptămâna trecută și de Denis Pușilin, liderul așa-zisei Republici Populare Donețk, cealaltă entitate separatistă pro-rusă din estul Ucrainei.

De ce vor separatiștii pro-ruși unirea „de urgență” cu Rusia

Deși separatiștii nu menționează explicit acest lucru, anexarea la Rusia ar plasa entitățile pe care le conduc sub umbrela nucleară a Moscovei.

În iunie 2020, președintele Vladimir Putin a aprobat o actualizare a documentului care stipulează doctrina nucleară a Rusiei și enumeră cele 4 situații în care Moscova ar putea folosi teoretic arme nucleare:

• primirea unor date de încredere despre o lansare de rachete balistice ce atacă teritoriul Federației Ruse și/sau a aliaților săi;
• folosirea armelor nucleare și a altor tipuri de arme de distrugere în masă de către un adversar împotriva Federației Ruse și/sau a aliaților săi;
• atac al unui adversar împotriva unor facilități guvernamentale sau militare critice ale Federației Ruse a căror perturbare ar submina acțiunile forțelor de răspuns nuclear;
• agresiune împotriva Federației Ruse folosind arme convenționale când însăși existența statului este în pericol.

Deși formularea cu „însăși existența statului este în pericol” ar putea părea să excludă folosirea armelor nucleare în cazul unui atac cu arme convenționale asupra Rusiei, propaganda Kremlinului a început deja de ceva timp să prezinte războiul dus împotriva Ucrainei drept unul existențial pentru statul rus.

Chiar dacă folosirea unor arme nucleare împotriva Ucrainei ca răspuns față de atacuri ale ucrainenilor în regiunile Lugansk și Donețk dacă acestea devin parte a Rusiei pare improbabilă, separatiștii mizează probabil pe efectul de descurajare al acțiunii.

Jurnaliștii de investigație de la Meduza au scris săptămâna trecută, citând mai multe surse apropiate Kremlinului, că Vladimir Putin ar fi decis să amâne pe termen nelimitat anexarea teritoriilor ucrainene cucerite din cauza pierderilor de teritorii în Harkov.

Putin și administrația sa prezidențială ar dori ca forțele rusești să ocupe cât mai multe teritorii ucrainene înainte de organizarea acestor referendumuri.

Urmărește ultimele evoluții din a 208-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.