De ce vrea Vladimir Putin să anexeze teritoriile ucrainene acum? Planul de la Kremlin

Schimbarea de poziție a Kremlinului privind anexarea teritoriilor ucrainene ocupate face parte dintr-un plan mai amplu al președintelui Vladimir Putin, mai multe surse de la Kremlin citate de Meduza afirmând că referendumurile vor avea loc fără nici cea mai mică aparență a legalității.

Marți, autoritățile instalate de ruși în toate teritoriile ocupate din Ucraina au anunțat coordonat că vor organiza referendumurile de unire cu Rusia, mai mulți oficiali importanți de la Moscova printre care și ministrul de Externe Serghei Lavrov și Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate, exprimându-și imediat sprijinul pentru inițiative.

Jurnaliștii de la Meduza au fost cei care au dezvăluit încă din luna iunie, pe baza informațiilor din interiorul Kremlinului, că președintele Vladimir Putin a decis anexarea tuturor teritoriilor ucrainene ocupate, nu doar a regiunilor Donețk și Lugansk pe care le-a folosit drept pretext pentru a invada Ucraina pe 24 februarie.

Tot cei de la Meduza au explicat în luna august dilema cu care se confrunta Vladimir Putin în ceea ce privește anexarea teritoriilor ucrainene: pe de-o parte acesta și-ar fi dorit ca referendumurile să fie organizate după cucerirea întregii regiuni Donețk, pe de cealaltă amânarea încorporării teritoriilor le-ar fi dat de înțeles rușilor că lucrurile nu merg bine în războiul dus împotriva Ucrainei.

Însă sursele din cadrul administrației prezidențiale a lui Putin le-au spus jurnaliștilor de investigație ruși săptămâna trecută că Kremlinul ar fi decis să amâne pe termen „nelimitat” organizarea referendumurilor din cauza pierderii de teritorii în regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei.

După contraofensiva care a dus la eliberarea a 6.000 de kilometri pătrați de teritoriu de către armata ucraineană, politologii Kremlinului care au lucrat în regiunile Harkov și Zaporojie au fost rechemați în Rusia, în timp ce pregătirile pentru vot în regiunea Herson au fost reduse.

Cu toate acestea, situația s-a schimbat în doar câteva zile din cauza panicii instalate în rândul separatiștilor pro-ruși și a temerilor Moscovei că forțele sale armate ar putea pierde și mai multe dintre teritoriile pe care le-au ocupat în Ucraina.

Directorul FSB, Alexander Bortnikov, alături de Dmitri Medvedev, șeful Republicii Populare Donețk, Denis Pușilin, și ministrul rus de interne, Vladimir Kolokoltsev (FOTO: Sputnik / Profimedia Images)

Referendumurile nu vor respecta nici măcar o „iluzie” de legitimitate

„Există o mentalitate de a face totul foarte repede”, afirmă una dintre sursele apropiate Kremlinului, mai mulți interlocutori ai celor de la Meduza afirmând totodată că autoritățile ruse nici măcar nu intenționează să creeze o „iluzie a legitimității” în ceea ce privește referendumurile de anexare.

„Va fi important să organizăm un fel de vot și să raportăm rezultatul”, explică una dintre surse. Printre altele, este planificată utilizarea votului electronic ale cărui rezultate sunt mai ușor de manipulat. Putin a oferit un exemplu personal în acest sens, votând electronic din biroul său, la alegerile regionale organizate pe 10 septembrie.

Interlocutorii celor de la Meduza atribuie schimbarea planurilor și pe seama eforturilor de lobby ale așa-numitei partide de război, un grup de oficiali ruși de rang înalt și oficiali de securitate care pledează pentru o escaladare continuă a războiului din Ucraina, cerând printre altele și decretarea mobilizării în masă.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ordonat mobilizarea imediat după izbucnirea războiului, „vulturii” lui Putin spunându-i acestuia acum că acesta este motivul pentru care Ucraina are superioritate numerică pe front.

„Ei l-au influențat pe [Putin acum] – și plecăm, a început urgența”, spune una dintre persoanele alese să se ocupe personal de organizarea referendumurilor în teritoriile ocupate.

Viktor Zolotov, șeful Gărzii Naționale a Rusiei, alături de Putin (FOTO: Alexei Druzhinin / TASS / Profimedia)

Cine l-ar fi convins pe Vladimir Putin să schimbe planurile privind anexarea teritoriilor ucrainene

Sursele citate de Meduza afirmă că au existat două motive principale pentru schimbarea de poziție a Kremlinului.

Primul ține de temerile exprimate de unii reprezentanți „civili” ai autorităților ruse (inclusiv din administrația prezidențială a lui Putin), care sunt îngrijorați de starea de spirit din teritoriile ocupate după ce frontul din Harkov s-a prăbușit.

În Herson și Zaporojie au existat temeri foarte serioase în rândul populației pro-ruse că Ucraina se va întoarce și îi va pedepsi în timp ce în Donețk și Lugansk separatiștii pro-ruși au fost mai degrabă nemulțumiți de amânarea referendumurilor.

După contraofensiva ucraineană toate aceste temeri s-au amplificat, în timp ce unele noi au apărut în Donețk și Lugansk, unde înainte populația pro-rusă era liniștită.

Doi dintre membrii proeminenți ai partidei de război sunt secretarul general al partidului Rusia Unită al lui Putin, Andrei Turchak, și Dmitri Medvedev. Potrivit surselor Meduza, cei doi și alte persoane din anturajul lor și-au intensificat eforturile de a-l convinge pe Putin să escaladeze războiul, apelând la unii oficiali de securitate.

Un rol important l-ar fi avut Viktor Zolotov, șeful Gărzii Naționale a Rusiei, acesta fiind unul dintre puținii lideri militari în care Putin mai are încredere după toate eșecurile înregistrate de forțele sale armate în Ucraina.

Aceștia sunt convinși că Rusia are nevoie de decretarea mobilizării generale pentru a câștiga războiul împotriva Ucrainei – al doilea motiv al „urgenței” cu care s-a decis anexarea teritoriilor ucrainene.

Putin și ministrul Apărării Serghei Șoigu la parada de 9 mai (FOTO: Aleksey Nikolskyi / Sputnik / Profimedia Images)

Kremlinul pregătește mobilizarea în Rusia

În același timp, o întâlnire recentă cu șefi de stat străini l-ar fi convins pe Putin de necesitatea organizării cât mai rapide a referendumurilor fiindcă președintele rus nu intenționează să ofere concesii Ucrainei sau să reducă activitățile forțelor de invazie rusești.

Una dintre sursele celor de la Meduza a explicat că la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai ce a avut loc săptămâna trecută în Uzbekistan, mai mulți șefi de stat, printre care președintele turc Recep Erdogan și liderul kazah Kassym-Jomart Tokayev, i-ar fi spus lui Putin că „războiul trebuie încheiat”.

Potrivit sursei în cauză, Putin a reacționat „foarte conflictual” la aceste solicitări.

Trei dintre sursele Meduza au subliniat că referendumurile sunt menite să oprească înaintarea trupelor ucrainene, care se presupune că „nu vor risca să avanseze pe teritoriul Rusiei”.

Potrivit acestora, dacă însă contraofensiva va continua, autoritățile ruse intenționează să efectueze o mobilizare parțială în Rusia și să introducă legea marțială, măsuri ce vor fi însoțite probabil de remanieri la Kremlin și ministerul Apărării.

Amendamente adoptate marți de parlamentul rus la legea mobilizării militare au fost trecute pe repede înainte tocmai din acest motiv, în aceeași zi în care a fost anunțată decizia de a organiza imediat referendumurile de anexare.

Niciun membru al Dumei de Stat nu s-a declarat împotriva amendamentelor.

Autoritățile de la Moscova au blocat accesarea site-ului de investigații Meduza pe teritoriul Rusiei încă din data de 4 martie, simultan cu interzicerea BBC și Deutsche Welle.

Urmărește ultimele evoluții din a 209-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.