Politicieni din Austria, Italia și Cipru, mituiți pentru promovarea agendei Moscovei. România, pe lista scurtă a caracatiței rusești

Timp de cel puțin trei ani de zile, o organizație secretă condusă din interiorul parlamentului rus a reușit să intervină cu succes în politicile europene privind Moscova, printr-o campanie de susținere a anexării peninsulei Crimeea în rândul parlamentarilor din țări membre UE, arată o investigație comună realizată de jurnaliștii de la IStories, Eesti Ekspress, OCCRP, IRPI din Italia și Profil din Austria.

Mai multe e-mailuri care au ajuns în mâinile hackerilor arată imaginea de ansamblu a operațiunii prin care politicieni din blocul comunitar au contribuit la promovarea agendei Moscovei. Și România este menționată în activitățile de lobby făcute de un grup condus de un expert în PR care are legături cu Kremlinul, numârându-se printre țările care au fost luate în vizor pentru „cooperarea cu politicieni”.

Strategii politici ruși aflați în legătură cu Kremlinul au cheltuit zeci de mii de dolari pentru o campanie de susținere a anexării Crimeei în rândul parlamentarilor europeni timp de cel puțin trei ani, între 2014 și 2017.

Jurnaliștii au studiat scurgerile de e-mailuri ale lui Sargis Mirzakhanyan, un expert în relații publice angajat de Duma de Stat din Rusia, publicate de hackeri ucraineni.

Arhiva include aproximativ 20.000 de e-mailuri trimise și primite între 2007 și 2017. Mirzakhanian a lucrat ca asistent al lui Igor Zotov, un deputat rus, și a ajutat la coordonarea activității cu politicienii europeni.

Grupul lui Mirzakhanian a oferit bani politicienilor europeni pentru a propune moțiuni pro-Rusia în legislativele din țările lor și a plătit activiști de extremă dreapta pentru a publica articole pro-Kremlin în mass-media europene.

Omul din parlamentul rus ar fi aranjat călătorii în Crimeea anexată ilegal de Rusia în 2014 pentru politicieni și oameni de afaceri europeni, transportul și cazarea fiind plătite de organizații finanțate de Moscova.

De asemenea, a ajutat la aducerea în Rusia a unor personalități politice europene pentru a fi observatori electorali, un proiect bugetat cu 68.000 de euro.

Politicieni din Germania, Austria, Italia, Republica Cehă și Polonia ar fi fost în atenția grupului care le-a trasat agenda Kremlinului.

România, ținta grupului de lobby

Mirzakhanian și angajații săi au acționat sub umbrela International Agency for Contemporary Politics, însă, în 2017, o companie numită Hemingway Partners a fost înființată de Satenik Markaryan, mama expertului în PR.

În prezentările grupului Hemingway Partners se spune că unul dintre obiectivele asociației era organizarea de mitinguri în țările UE împotriva sancțiunilor antirusești, precum și „în sprijinul voinței locuitorilor Crimeei și al politicii externe a Federației Ruse”.

International Agency for Contemporary Politics este descrisă într-o prezentare PowerPoint găsită în e-mailuri scurse presei ca fiind o „asociație închisă de profesioniști” care urmărește „să coopereze cu principalele partide parlamentare din UE și cu politicieni”. Alte prezentări au arătat că România, Austria, Germania, Italia, Bulgaria, Grecia, Cipru, Letonia și Turcia sunt țări țintă ale grupului.

„Este o bombă!”

În special, o rezoluție a Consiliului regiunii italiene Veneto, introdusă de unul dintre deputații săi, Stefano Valdegamberi, a fost menționată de Hemingway Partners ca fiind unul dintre proiectele sale internaționale. Rezoluția a recunoscut anexarea Crimeei de către Rusia și a condamnat sancțiunile antirusești.

În noiembrie anul trecut, de exemplu, deputatul local italian de extremă dreapta Stefano Valdegamberi a scris un editorial în care a denunțat decizia UE de a desemna Rusia ca stat terorist ca fiind „o greșeală gravă” care „alimentează conflictul prin negarea adevărului istoric”.

Mirzakhanian i-a scris unuia dintre angajații săi, în aprilie 2016, despre această rezoluție. „Este o bombă! Din punctul de vedere al presei, aceasta va fi, cel mai probabil, cea mai zgomotoasă operațiune informativă a noastră”, îi scria Mirzakhanian.

După Veneto, rezoluții pro-ruse similare au fost adoptate de alte două regiuni italiene, Liguria și Lombardia, notează IStories. Cu toate acestea, ele au fost respinse de Parlamentul italian.

20.000, prețul unei rezoluții

Unul dintre e-mailuri menționează recompense pentru depunerea unei rezoluții similare în parlamentul austriac: „20.000 de euro, și încă 15.000 de euro în cazul în care votul va avea succes”. Parlamentarii care au introdus rezoluțiile neagă faptul că au primit bani pentru aceasta.

Grupul plănuia ca senatorul italian Paolo Tosato și deputatul austriac Johannes Hübner, ambii din partide de extremă-dreapta, să propună rezoluții în parlament pentru ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei.

Schițele de proiect nu intră în detalii cu privire la modul în care acest lucru s-ar fi întâmplat și nu este clar dacă aceste sume urmau să fie plătite direct celor doi politicieni sau dacă erau bugete pentru proiecte întregi.

Mirzakhanian a trimis, de asemenea, e-mailuri privind activități similare în Letonia, Grecia și Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Exemplu de succes în Cipru

La câteva luni după moțiunea din Veneto, grupul a obținut o victorie și mai importantă, de data aceasta în Cipru.

Un exemplu al activităților de lobby de succes ale lui Mirzakhanyan a fost proiectul de rezoluție aprobat de parlamentul cipriot în 2016 pentru ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei impuse de Occident în 2014 după anexarea Crimeei și izbucnirea ostilităților în sud-estul Ucrainei.

Jurnaliștii au găsit în corespondența lui Mirzakhanian un document aproape identic cu versiunea finală a rezoluției: sancțiunile erau descrise ca fiind „fundamental contrare dreptului internațional” și subliniau, de asemenea, daunele aduse Ciprului prin întreruperea legăturilor economice cu Rusia.

Mediatorul între International Agency for Contemporary Politics și politicienii ciprioți din Partidul Progresist al Oamenilor Muncii (AKEL) a fost omul de afaceri cipriot-rus Dmitri Kozlov. El a donat 15.000 de euro pentru acest partid în același an, devenind al șaptelea cel mai mare donator al partidului.

Fostul lider AKEL Andros Kyprianou, în special, a declarat pentru OCCRP că fiul lui Kozlov, Serghei, a participat personal la întâlnirea cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov și cu președintele Comisiei pentru afaceri externe din Duma de Stat, Leonid Sluțki. Politicianul cipriot a recunoscut, de asemenea, că donația lui Kozlov „ar fi putut fi o modalitate de a-i mulțumi (AKEL) pentru rezoluție”, dar banii nu au ajuns la el „personal”.

Politicieni europeni, observatori la alegerile prezidențiale din Rusia

Jurnaliștii de investigație susțin că echipa lui Mirzakhanian obișnuia să organizeze călătorii în Crimeea pentru parlamentarii europeni „aliați”, de exemplu, la Forumul Economic Internațional de la Ialta, înființat în 2015.

Seria de e-mail-uri interceptate de hackerii ucraineni arată că Mirzakhanian obișnuia să comunice cu Leonid Sluțki, președintele Comisiei pentru afaceri internaționale din cadrul Dumei de Stat a Rusiei, în privința aducerii de „observatori internaționali” la alegerile prezidențiale din Rusia din 2018, în principal aceiași parlamentari europeni de dreapta.

E-mailurile se întind din martie 2007 până în septembrie 2017 și nu este clar dacă grupul lui Mirzakhanian își mai desfășoară activitatea în prezent, deși cei care au legătură cu rețeaua lui, precum Valdegamberi, continuă să facă declarații pro-ruse.

Scurgerile de e-mailuri ale lui Mirzakhanian au fost obținute pentru prima dată de hackeri ucraineni în 2020, însă amploarea campaniei coordonate de Mirzakhanian pentru a influența politicienii europeni și a impune agenda Moscovei în UE nu a fost dezvăluită niciodată până acum. (Sursă photo Dreamstime)

Urmărește ultimele evoluții din a 346-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.