Scholz: Mandatul pentru arestarea lui Putin arată că nimeni nu este mai presus de lege
Cancelarul german Olaf Scholz a salutat sâmbătă decizia Curții Penale Internaționale (CPI) de a emite un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, afirmând că aceasta arată că „nimeni nu este mai presus de lege”, informează Reuters.
Vineri, CPI a cerut arestarea lui Putin, suspectat de deportarea ilegală a copiilor și de transferul ilegal de persoane din Ucraina în Rusia de când Moscova a lansat invazia anul trecut.
„Curtea Penală Internațională este instituția potrivită pentru a investiga crimele de război … Adevărul este că nimeni nu este mai presus de lege și asta devine clar acum”, a declarat Scholz la o conferință de presă comună la Tokyo cu premierul japonez Fumio Kishida.
Îndrăzneața mișcarea legală va obliga cele 123 de state membre ale curții să-l aresteze pe Putin și să-l transfere la Haga pentru judecată dacă va intra pe teritoriul lor.
Moscova a negat în mod repetat acuzațiile conform cărora forțele sale ar fi comis atrocități în timpul invaziei din Ucraina.
CPI a emis mandatul de arestare a lui Putin sub suspiciunea de deportare ilegală a copiilor și transfer ilegal de persoane de pe teritoriul Ucrainei în Federația Rusă.
La începutul acestei săptămâni, Reuters a scris că se așteaptă ca instanța să emită mandate, primele din ancheta sa privind conflictul din Ucraina.
Separat, instanța a emis mandate pentru Maria Lvova-Belova, comisarul rus pentru drepturile copilului, cu aceleași acuzații.
Ce spune decizia Curții Penale Internaționale
- „Domnul Vladimir Vladimirovici Putin, născut la 7 octombrie 1952, președinte al Federației Ruse, este presupus responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă (în conformitate cu articolele 8(2)(a)(vii) și 8(2)(b)(viii) din Statutul de la Roma). Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel puțin începând cu 24 februarie 2022. Există motive întemeiate să se creadă că domnul Putin poartă răspundere penală individuală pentru infracțiunile menționate anterior, (i) pentru că a comis actele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin alții (articolul 25(3)(a) din Statutul de la Roma) și (ii) pentru eșecul său de a exercita controlul în mod corespunzător asupra subordonaților civili și militari care au săvârșit actele sau au permis săvârșirea acestora și care se aflau sub autoritatea și controlul efectivă a acestuia, în conformitate cu responsabilitatea superiorului (articolul 28 litera (b) din Statutul de la Roma).
- Doamna Maria Alekseyevna Lvova-Belova, născută la 25 octombrie 1984, comisar pentru drepturile copilului în biroul președintelui Federației Ruse, este responsabilă pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație. (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei către Federația Rusă (în conformitate cu articolele 8(2)(a)(vii) și 8(2)(b)(viii) din Statutul de la Roma). Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel puțin începând cu 24 februarie 2022. Există motive întemeiate să se creadă că doamna Lvova-Belova poartă răspundere penală individuală pentru infracțiunile menționate mai sus, pentru că a comis faptele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin altele (articolul 25 alineatul (3) litera (a) din Statutul de la Roma).
- Camera preliminară a II-a a considerat, pe baza cererilor Procuraturii din 22 februarie 2023, că există motive întemeiate pentru a crede că fiecare suspect poartă răspunderea pentru crima de război de deportare ilegală a populației și cea de transfer ilegal de populație din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă, în prejudiciul copiilor ucraineni”, arată comunicatul CPI.
Primele reacții de la Moscova și Kiev
- În prima reacție de la Moscova, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a declarat pe canalul său Telegram: „Deciziile Curții Penale Internaționale nu au nicio semnificație pentru țara noastră, inclusiv din punct de vedere juridic”.
„Rusia nu este parte la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale și nu are nicio obligație în temeiul acestuia”.
Înalți oficiali ucraineni au lăudat decizia CPI, procurorul general al țării, Andrii Kostin, salutând-o drept o decizie „istorică pentru Ucraina și întregul sistem de drept internațional”.
Andrii Iermak, șefului biroului președinției ucrainene, a spus că emiterea mandatului este „doar începutul”.
Ce este statutul de la Roma
Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (denumit adesea Statutul Curții Penale Internaționale sau Statutul de la Roma) este tratatul care a instituit Curtea Penală Internațională (CPI). A fost adoptat la o conferință diplomatică de la Roma din 17 iulie 1998 și a intrat în vigoare la 1 iulie 2002. Tribunalul internațional este responsabil pentru patru crime principale: genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crime de agresiune.
Nici Ucraina și nici Rusia nu sunt state parte la Statutul de la Roma și nu au ratificat textul fondator.
Rusia a semnat Statutul de la Roma în 2000, dar nu l-a ratificat niciodată pentru a deveni membru al CPI și, în cele din urmă, și-a retras semnătura în 2016.
La vremea respectivă, Rusia se afla sub presiune internațională cu privire la capturarea și anexarea unilaterală a Crimeei în 2014, precum și o campanie de atacuri aeriene în Siria în sprijinul războiului președintelui Bashar al-Assad împotriva rebelilor.
CPI nu poate judeca în absenţă
New York Times scria, de asemenea, citând actuali și foști oficiali care sunt la curent cu această decizie, că procurorul CPI era așteptat să ceară unui judecător să aprobe emiterea de mandate împotriva mai multor ruși pe care îi acuză de răpirea copiilor și adolescenților din Ucraina și trimiterea lor în tabere de reeducare din Rusia și de vizarea în mod deliberat a infrastructurii civile din Ucraina, a spus sursa sub rezerva anonimatului.
Judecătorul, sau completul de judecată, potrivit Guardian, urma să decidă dacă au fost îndeplinite standardele legale pentru emiterea mandatelor de arestare sau dacă anchetatorii au nevoie de mai multe probe.
Nu era clar atunci pe cine plănuia instanța să acuze în fiecare caz, dar diplomaţi şi experţi spuneau atunci că este posibil ca preşedintele rus Vladimir Putin să fie inculpat, în contextul în care CPI nu recunoaşte imunitatea niciunui şef de stat în dosare de crime de război, crime împotriva umanităţii sau genocid.
Cu toate acestea, probabilitatea unui proces rămâne scăzută, apreciază unii experţi, având în vedere că CPI nu poate judeca în absenţă, iar Rusia nu este susceptibilă să-şi predea oficialii.
Radio Europa Liberă scria în martie anul trecut că, deși nici Ucraina, nici Rusia nu sunt state parte la Statutul de la Roma, în circumstanțele actuale, ar putea exista o cale legală: CPI are jurisdicție asupra acestei situații, deoarece Ucraina a emis o declarație în temeiul articolului 12. (3) din Statutul CPI care acordă competență Curții, în urma anexării Crimeei de către Moscova.
Cu toate acestea, chiar și în cazul în care s-ar aplica jurisdicția, cea mai dificilă provocare ar fi aducerea lui Putin în instanță. CPI nu judecă inculpații în absență, așa că fie și emițând un mandat de arestare împotriva lui Putin, procesul nu ar putea demara fără el.
Primul dosar, potrivit unor oficiali la curent, priveşte răpiri, amplu acoperite de presă, despre răpirea unor copii ucraineni, de la copii care învaţă să meargă la adolescenţi.
În cadrul unui program susţinut de Kremlin, ei au fost scoşi din Ucraina şi plasaţi în locuinţe pentru a deveni cetăţeni ruşi sau au fost trimişi în tabere, pentru a fi reeducaţi, potrivit NYT şi unor cercetători.
Unii dintre ei provin din orfelinate sau din grupuri de gospodării.
Moscova prezintă acest program drept o misiune umanitară de protecţie a copiilor ucraineni orfani sau abandonaţi în război.
Comisarul rus însărcinat cu drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, reprezentanta programului, a început să trimită copii în Rusia în săptămânile care au urmat invaziei ruse a Ucrainei, la sfârşitul lui februarie 2022, şi a apărat cu regularitate la televiziune pentru a promova adopţii.
Vladimir Putin a semnat în mai un decret în vederea accelerării accesului ucrainenilor la cetăţenia rusă.
Karim Khan şi-a semnalat în mod public intenţia de a deschide acest dosar, subliniind că transferul ilegal al unor copii în Rusia sau în zone ocupate din Ucraina reprezintă o prioritate a investigaţiilor sale.
El a vizitat luna aceasta o ”casă de copii” în sudul Ucrainei, în prezent goală, iar biroul său a publicat o imagine în care acesta apărea stând printre paturi goale.
”Copiii nu pot fi trataţi ca o pradă de război”, a denunţat el în urma acestei vizite.
Potrivit unui raport publicat în februarie de către Universitatea Yale şi programul Observatorul Conflictelor de la Departamentul de Stat american, cel puţin 6.000 de copii din Ucraina sunt reţinuţi în 43 de tabere din Rusia, iar numărul real ar fi mai mare.
Biroul Naţional de Informaţii al Guvernului ucrainean estima că până la începutul lui martie ar fi vorba despre peste 16.000 de copii.
”S-a acordat multă atenţie acestei probleme, iar urmărirea ei ca infracţiune va genera multe reacţii”, declară şeful Asociaţei Internaţionale a Barourilor Mark Ellis.
”Este interzis să transferi civili cu forţa peste frontieră, iar în timpul unui război poate fi o crimă de război. Poate constitui totodată o crimă împotriva umanităţii, dacă face parte dintr-o politică generalizată şi sistematică. Deportarea copiilor poate face parte inclusiv dintr-o intenţie genocidară”, subliniază ea.
În al doilea caz, procurorul CPI urmează să abordeze atacurile neîncetate ruse vizând infrastructuri civile – inclusiv aprovizionarea cu apă, gaze naturale şi centrale electrice, situate departe de lupte şi care nu sunt considerate ţinte militare legitime, relatează News.ro.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro