Ucraina negociază un acord de securitate cu România, care i-a oferit un „sprijin incomensurabil” / Cu cine a semnat astfel de acorduri Kievul, cine urmează și ce prevăd ele exact
România a devenit unul dintre principalii parteneri ai Ucrainei și Kievul dorește să semneze un acord de colaborare în domeniul securității cu Bucureștiul, a declarat Mihailo Podoliak, consilier al președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un interviu pentru TVR Moldova.
Declarația vine după ce, în urmă cu o lună, preşedinţia ucraineană a anunţat că Ucraina a început, la Davos, negocierile cu România pentru un acord bilateral de securitate.
La negocieri participă şeful de cabinet al lui Zelenski, Andriy Yermak, şi Iulian Fota secretar de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României.
Podoliak: România ne-a acordat un sprijin incomensurabil
„Detaliile unor astfel de Acorduri le vom putea discuta atunci când părțile vor ajunge la textul final, dar putem vorbi despre două substraturi ale acestui acord”, a spus Podoliak în interviul pentru TVR Moldova.
„Primul, în ceea ce ține de România, vreau să vă spun că a făcut foarte multe pentru Ucraina și continuă să facă chiar din prima zi a invaziei totale rusești. România este una dintre cele mai active țări din Europa de Sud-Est și din punct de vedere logistic și de resurse care ajută Ucraina. Bucureștiul a subliniat mereu o atitudine caldă, de prietenie față de Ucraina și din punct de vedere economic, financiar și umanitar. Astăzi ne dorim ca aceste relații de parteneriat strategic și garanții de securitate să fie fixate într-un Acord și acest lucru are loc nu doar cu Bucureștiul, dar și cu alte state”, a spus consilierul lui Zelenski.
„Prin acest Acord vrem să fixăm din punct de vedere juridic relațiile bilaterale, în primul rând în cooperarea în domeniul industriei militare. Vrem să înțelegem cu ce stat putem coopera, unde putem avea investiții comune, de unde putem primi tehnică militară și în ce cantități, sau chiar și alte resurse care ne pot ajuta în coordonarea și construcția sistemului național de apărare. Un asemenea proces de negocieri se desfășoară și în relația cu România, care vreau să menționez că din prima zi a invaziei ruse a acordat un suport incomensurabil Ucrainei. Suport militar, financiar, logistic”, a adăugat el.
România nu a dezvăluit public niciodată ce ajutor militar a trimis Ucrainei în cei aproape doi ani de război, ceea ce a dat naştere unor controverse și speculații în țară. Kievul s-a arătat recunoscător pentru sprijinul primit în mai multe ocazii, cel mai recent marți, când o instituție importantă din Ucraina a mulțumit „prietenilor români” „pentru cele „15 convoaie militare trimise”.
Ce sunt acordurile de securitate pe care le vrea Ucraina
Ucraina poartă discuții cu un grup din ce în ce mai mare de țări pentru a încheia acorduri bilaterale privind angajamentele de securitate, în timp ce se străduiește să își atingă obiectivul strategic de aderare la NATO și face presiuni pentru a obține asistență externă pentru a lupta împotriva invaziei ruse, notează Reuters.
Grupul celor șapte națiuni a semnat o declarație comună la summitul NATO de la Vilnius din iulie anul trecut, angajându-se să stabilească „angajamente și acorduri de securitate pe termen lung” cu Ucraina, care vor fi negociate bilateral.
Acordurile ar urma să prevadă furnizarea continuă de ajutor militar și de securitate, sprijin pentru dezvoltarea bazei industriale de apărare a Ucrainei, instruirea soldaților ucraineni, cooperare în domeniul informațiilor, dar și sprijin contra atacurilor cibernetice.
Substitut pentru aderarea la NATO?
De asemenea, părțile ar urma să organizeze imediat consultări cu Ucraina pentru a determina „pașii următori corespunzători” în cazul unui „viitor atac armat rusesc”. De atunci, peste 30 de țări au semnat declarația.
Kievul spune că acordurile ar trebui să conțină angajamente de securitate importante și concrete, dar că acordurile nu ar înlocui în niciun caz obiectivul său strategic de a adera la NATO, Alianță care are înscris în Articolul 5 faptul că orice atac lansat asupra unuia dintre cei 31 de membri ar fi considerat un atac asupra tuturor.
„Au existat speculații conform cărora, prin încheierea unui număr suficient de astfel de acorduri, nu mai avem nevoie de aderare. Fals. Avem nevoie de apartenența la NATO”, a declarat Ihor Zhovkva, consilierul pentru afaceri externe al președintelui ucrainean.
Cine a semnat până acum
În ianuarie, Marea Britanie a devenit prima țară care a semnat unul dintre acordurile de securitate cu Ucraina pentru un termen de 10 ani, perioadă în care Kievul speră să ajungă să adere la NATO.
Londra a precizat că acordul a oficializat susținerea pe care Marea Britanie „a oferit-o și va continua să o ofere pentru securitatea Ucrainei, inclusiv schimbul de informații, securitatea cibernetică, instruirea medicală și militară și cooperarea industrială în domeniul apărării”.
În cadrul acordului, Marea Britanie s-a angajat să organizeze consultări cu Kievul în termen de 24 de ore dacă Ucraina se va confrunta cu un viitor atac armat rusesc și să ofere asistență „rapidă și susținută” în domeniul securității.
Londra va furniza „echipamente militare moderne în toate domeniile, după necesități, și asistență economică; va impune Rusiei costuri economice și de altă natură”, se arată în document.
Zhovkva a spus că au existat și suplimente în acordul britanic care nu au fost făcute publice: „Există, de asemenea, anexe la acord, care sunt strict secrete. În aceste anexe este definit domeniul de aplicare exact, lucruri concrete, sfere concrete. Și acestea, cu părere de rău, nu vor fi cunoscute de public sau de agresor, dar există”.
Ce alte țări vor avea și ele acorduri cu Kievul
Ucraina a avut cel puțin două runde de discuții privind acordurile cu toate țările G7, a declarat Zhovkva. Multe țări se află în stadiul activ al discuțiilor sau ar putea începe în curând, a adăugat el.
Printre acestea se numără Olanda, România, Polonia și Danemarca. Franța și Germania par să fie și ele pe cale să încheie în curând angajamente de securitate cu Ucraina.
Președintele francez Emmanuel Macron și președintele ucrainean Volodimir Zelenski vor semna vineri, la Palatul Elysée, un acord de securitate între cele două țări, a anunțat joi președinția franceză, potrivit AFP.
„Acest acord se înscrie în continuarea angajamentelor luate în formatul G7 în marja summitului NATO de la Vilnius din iulie 2023″, a precizat președinția franceză.
h2. Ce vrea Ucraina din aceste înțelegeri?
Zhovkva a evidențiat ca fiind „foarte importantă” prevederea din acordul britanic, conform căreia ar putea avea loc consultări în termen de 24 de ore pentru a oferi un ajutor rapid și susținut.
Ea a subliniat că această prevedere merge mai departe decât „infamul” Memorandum de la Budapesta din 1994, în cadrul căruia Ucraina a primit „asigurări” de securitate din partea Marii Britanii, Rusiei și Statelor Unite în schimbul renunțării la armele nucleare de pe teritoriul său.
„Nu vrem să repetăm experiența infamă a declarației de la Budapesta, care a rămas doar o declarație”, a spus consilierul pentru afaceri externe al lui Zelenski.
Zhovkva a spus că nu este nevoie ca Ucraina să se grăbească să ajungă la acorduri: „Nu am nevoie de 10 sau 15 acorduri încheiate în decurs de o săptămână. Mai degrabă aș dori ca aceste aceleași 10 sau 15 acorduri să fie temeinic gândite, bine negociate și cu exemple concrete de sprijin pe termen lung și diversificat pentru Ucraina”.