Rusia revine cu o propunere de pace din 2022, în timp ce susține că Ucraina nu ține cont de „noile realități”

​În timp ce Elveția urmează să găzduiască o conferinţă de două zile pe tema păcii în Ucraina, dar fără Rusia, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a spus vineri că acordul de pace nefinalizat între Rusia şi Ucraina la negocierile defăşurate în martie-aprilie 2022 la Istanbul ar putea fi baza unor noi negocieri, deși Kievul nu a dat niciun semn că ar fi pregătit pentru astfel de discuții, relatează Reuters.

Rusia propune reluarea negocierilor de pace pe baza acordului abandonat de la Istanbul

Putin a afirmat de mai multe ori că Rusia şi Ucraina au fost aproape de a conveni un acord pentru încetarea ostilităţilor în aprilie 2022 la Istanbul, dar Ucraina s-a răzgândit de îndată ce trupele ruse s-au retras din zona capitalei Kiev.

Potrivit unor relatări ulterioare, acordul nerealizat în cele din urmă cuprindea clauze care cereau Ucrainei să adopte un statut de neutralitate geopolitică, să-şi limiteze capacităţile militare şi să acorde un statut special provinciilor din estul ţării, clauze faţă de care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat apoi categoric opoziţia.

Conform unui membru al delegaţiei ucrainene care a participat la acele negocieri, David Arahamia, în prezent lider al grupului parlamentar al partidului Servitorul Poporului, formaţiunea politică a preşedintelui Zelenski, ruşii „erau pregătiţi să oprească războiul dacă acceptam neutralitatea şi ne angajam că nu ne vom alătura NATO. Acesta a fost punctul esenţial”. Însă aceasta, a explicat el, ar fi necesitat revizuirea Constituţiei ucrainene şi, pe de altă parte, Zelenski şi ceilalţi oficiali ucraineni nu aveau încredere că Rusia se va ţine de cuvânt, şi anume că nu va ataca din nou, potrivit Agerpres.

De asemenea, mai spune David Arahamia, premierul britanic de la acea vreme, Boris Johnson, a venit într-o vizită surpriză la Kiev şi a încurajat Ucraina „să nu semneze nimic” cu Rusia şi „pur şi simplu să lupte”. La rândul ei, Moscova a acuzat Occidentul, în special SUA, că l-ar fi determinat pe Zelenski să se retragă de la negocierile de pace care au avut loc în martie-aprilie 2022 la Istanbul.

Din 2022 s-au schimbat multe, a mai declarat vineri Dmitri Peskov, inclusiv ceea ce el descrie drept includerea între timp a patru regiuni ucrainene în teritoriul Rusiei, referire la anexarea pe hârtie a provinciilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporijie şi Herson, ocupate parţial de trupele ruse.

Totuşi, purtătorul de cuvânt al lui Putin afirmă că acordul nefinalizat la Istanbul încă poate fi o bază pentru noi discuţii şi că Rusia este pregătită pentru acestea. Întrebat însă dacă Moscova simte din partea Kievului vreo disponibilitate pentru discuţii, Peskov a răspuns: „Nu, nu simţim asta”.

Ce vrea Ucraina de la un acord de pace

La sfârşitul anului 2022, Zelenski a enunţat o „formulă de pace” prin care cere retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional şi crearea unui tribunal internaţional pentru judecarea crimelor de război ruseşti. Rusia consideră aceste puncte ca fiind de fapt o cerere de capitulare, astfel că a respins planul şi a cerut Kievului să recunoască „noile realităţi de pe teren”, respectiv pierderea Crimeii şi a celorlalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia.

Ucraina încearcă în prezent să atragă sprijin internaţional pentru poziţia sa la reuniuni ce exclud Rusia. O astfel de reuniune va avea loc în Elveţia pe 15-16 iunie. Potrivit anunţului guvernului elveţian, această „Conferinţă la nivel înalt asupra păcii în Ucraina” va fi o platformă de dialog pentru identificarea posibilelor căi de a ajunge la o pace globală, justă şi durabilă în Ucraina, conform principiilor fundamentale ale ONU şi ale dreptului internaţional, iar un obiectiv al reuniunii va fi crearea „unei foi de parcurs concrete pentru participarea Rusiei la procesul de pace”.

Putin spune că Ucraina nu ia în considerare „noile realități”

În declarațiile de joi, Putin a ridicat din nou subiectul potențialelor discuții de pace și a spus că este deschis pentru ceea ce el a numit negocieri realiste, dar nu pentru discuțiile pe care le poartă Ucraina, care încearcă să ocolească Moscova și, în opinia sa, nu iau în considerare noile realități.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a luat în derâdere organizarea acestei conferinţe fără Rusia. „Ar fi de râs, dacă nu ar fi de plâns”, a declarat el joi în cursul unei întâlniri la Kremlin cu omologul său din Belarus, Aleksandr Lukaşenko.

Reamintim că profesorul Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, a comentat vineri într-un interviu pentru HotNews că situația pentru Ucraina este „foarte rea” și că ucrainenii „stau rău pentru că nu mai au muniție. Muniție pe care trebuiau să o primească de la Statele Unite și de la Europa”.