Sari direct la conținut

Polonia anunță că-i permite Ucrainei să atace teritoriul Rusiei cu armele pe care i le livrează: O chestiune „complexă” ce poate crea „diverse probleme”

HotNews.ro

Ucraina este liberă să folosească cum doreşte împotriva teritoriului rus armele pe care i le oferă Polonia, a confirmat miercuri viceministrul polonez al apărării, Cezary Tomczyk, care le-a cerut celorlalte state ce furnizează ajutor militar Kievului în războiul cu Rusia să procedeze la fel, relatează agenția spaniolă de presă EFE.

„Ucraina are dreptul să lupte şi să se apere cum consideră de cuviinţă”, a declarat oficialul polonez, în cadrul unei emisiuni radio, în plină controversă asupra posibilităţii folosirii de către Ucraina a armelor occidentale pentru a efectua atacuri în interiorul Rusiei.

„Nu există restricţii asupra folosirii armelor poloneze pe care le-am trimis” Ucrainei, a insistat viceministrul Tomczyk, potrivit Agerpres.

De asemenea, el a îndemnat „ţările occidentale să ridice restricţiile” cu privire la acest capitol, deşi a admis că utilizarea armelor occidentale pentru a ataca Rusia este o chestiune „complexă” ce poate crea „diverse probleme”.

Putin amenință cu consecințe grave

După ce șeful NATO, Jens Stoltenberg, le-a cerut aliaţilor să autorizeze Ucraina să atace direct teritoriul rus cu armele pe care i le furnizează ca ajutor militar, dezbaterea pe acest subiect agită Washingtonul şi capitalele europene.

Cele mai reticente până în prezent, mai ales Roma şi Berlinul, avertizează asupra riscului escaladării conflictului din Ucraina, până la o ipotetică folosire a armei nucleare de către preşedintele rus Vladimir Putin.

De altfel, acesta din urmă a ameninţat marţi Europa cu „consecinţe grave” dacă ţările NATO vor permite Ucrainei să folosească armamentul occidental pentru a ataca ţinte pe teritoriul rus.

„Aceşti reprezentanţi ai ţărilor NATO, în special din Europa, mai ales în ţările mici, ar trebui să fie conştienţi cu ce se joacă. Trebuie să-şi amintească faptul că sunt adesea state cu un teritoriu mic şi cu o populaţie foarte densă”, iar „acest factor este un lucru serios la care ar trebui să reflecteze înainte de a vorbi despre lansarea de atacuri în profunzimea teritoriului rus”, a atenţionat Putin, într-o conferinţă de presă, la finalul unei vizite în Uzbekistan.

Comentând marţi declaraţia lui Stoltenberg, liderul de la Kremlin a apreciat că șeful NATO nu are cum să nu ştie că armele de precizie cu rază lungă de acţiune oferite de Occident armatei ucrainene nu pot fi lansate fără asistenţa sateliţilor spion occidentali.

În astfel de cazuri, a detaliat Putin, selectarea ţintelor poate fi efectuată numai de „specialişti înalt calificaţi”, care nu sunt ucraineni, iar rachetele franco-britanice Storm Shadow/Scalp pot primi instrucţiuni în zbor „fără vreo implicare a soldaţilor ucraineni”, proceduri aplicabile de asemenea în cazul rachetelor americane ATACMS cu ajutorul datelor satelitare.

Aşadar, a concluzionat Vladimir Putin, aceste misiuni contra ţintelor ruseşti „nu sunt pregătite de soldaţi ucraineni, ci de reprezentanţi ai ţărilor NATO”.

Opinii divergente

Șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a apreciat că statele UE trebuie să găsească un echilibru între riscul de escaladare şi necesitatea ca Ucraina să se apere, apreciind totuşi că armata ucraineană ar trebuie să poată lovi teritoriul rus cu arme occidentale.

La rândul său, preşedintele francez Emmanuel Macron a estimat marţi că ar trebui să i se permită Kievului să „neutralizeze” bazele militare de unde Rusia lansează rachete asupra teritoriului ucrainean.

Totuşi, Statele Unite, principalul furnizor de ajutor militar al Ucrainei, au transmis prin purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, că Washingtonul nu recomandă Kievului să lanseze atacuri asupra teritoriului rus cu arme americane.

Dezbaterile pe această temă au fost declanşate de ministrul britanic de externe David Cameron, care a spus în timpul unei vizite la Kiev că Ucraina are dreptul să folosească armele din ajutorul militar britanic pentru a lovi ţinte pe teritoriul Rusiei.

Citiți și:

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro