DEZBATERE Cât este de pregătită România pentru tranziția energetică? Răzvan Nicolescu și Dumitru Chisăliță, la HotNews.ro LIVE: E important să nu transformăm gazele din Marea Neagră într-o Fata Morgana/ Nu e corect să consideri că hidrogenul este bun oriunde

Costurile au scăzut încât energia regenerabilă e una dintre cele mai ieftine modalități de a produce energie. Proiectele în sectorul energetic sunt blocate deoarece mulți investitori așteaptă alocarea de fonduri europene. Ținta României de a ajunge la o cotă de 30,7% regenerabile până în 2030 este cel mai mare angajament luat de o țară din Europa centrală și de sud-est. Sectorul de cărbune va dispărea natural în anii următori, nu din cauza obiectivelor europene legate de energia verde, ci din cauza modului în care sunt administrate companiile producătoare.

Energia nuclează are din ce în ce o problemă mai mare de competitivitate. În 5 ani vom avea o directivă care va impune taxă pe centralele de gaz folosite la încălzire. Nu este o abordare corectă să consideri că hidrogenul este bun oriunde. Avem prea puțini specialiști care să schimbe lucrurile. Acestea sunt câteva dintre ideile desprinse în cadrul unei discuții cu Răzvan Nicolescu, președintele Asociației pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice, și Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, luni, la interviurile HotNews.ro LIVE.

Dezbaterea, al cărei moderator a fost Claudia Pîrvoiu, este transmisă pe conturile de Facebook și YouTube ale HotNews.ro.

Cele mai importante declarații:

Răzvan Nicolescu: Cred că ne lipsește curajul de a face niște lucruri: o dată națională pentru atingerea neutralității. România nu are o dată națională asumată. Al doilea lucru care ne lipsește este o bună organizare. În al treilea rând ne lipsește o bună cooperare instituțională.
Dumitru Chisăliță: Din păcate, mereu suntem luați prin surprindere. Cred că ar trebui să punctăm că nu bnii sunt o prioritate, ci lururile pe care trebuie să le rezolvăm. Nu avem stabilit un lanț valoric și avem foarte puțini oameni care să schimbe lucrurile.
Răzvan Nicolescu, despre tintele asumate de România: Energia regenerabilă e energia viitorului. Costurile au scăzut încât energia regenerabilă e una dintre cele mai ieftime modalități de a produce energie. Mă refer la energia fotovoltaică.
Nu cred că aceste ținte sunt atât de importante și li se acordă mai multă importanță decât au în realitate. Acest obiectiv 30,7% e de departe cel mai mare angajament luat de o țară din Europa centrală și de sud-est.
Dumitru Chisăliță, despre tintele asumate de România: România trebuie să analizeze foarte bine ce are și ce poate face.
Răzvan Nicolescu, despre renunțarea la cărbune: Aș vrea să revin. Din punctul meu de vedere pentru a face mai mult de 35% energie regenerabilă, trebuie să clarificăm ce facem cu acești bani nerambursabili. S-au transformat într-o mică problemă.
Prviziunile cu privire la energie electrică arată dezastruos pentru consumatori și promițător pentru investitori.
Energia pe cărbune, depinde despre ce vorbim.
Nu știu dacă soluția va fi închiderea sau instalații de captare și stocare a carbonului.
Europa se îndreaptă spre o eliminare a cărbunelui. E o discuție pe care trebuie să o avem cu partenerii europeni.
România produce CO2 per capita la jumătate față de cât produce UE.
Așa cum suntem în momentul de față, contribuim emnificativ la scăderea mediei europene de emisii per capita.
Eu nu spun să primim derogări, că să avem o discuție cu cărțile pe masă.
România nu e oaia neagră a Europei în privința schimbărilor climatice. Vorbesc cifrele.
Dumitru Chisăliță, despre sectorul cărbunelui: Diplomația energetică a României este total nesatisfăcătoare. Modul în care e pusă problema este anormal. În ultimii ani ponderea cărbunelui a scăzut semnificat, azi e 15% pondere.
Până nu reușim să ne definim ce înseamnă această abordare, orice abordare în orb nu va face bine României. Acest cărbune poate să aibă viață în sistemul românesc.
Răzvan Nicolescu: Cred că sectorul de cărbune, dacă nu se schimbă modul de administrare a companiilor, acest sector se va închide. Sunt prost administrate acele societăți. Nu vom mai avea cărbune în 2030 din cauza modului în care aceste societăți sunt administrate.
Cel mai important lucru în strategia energetică este pe ce vom paria noi.
Ce este important este să definim un capitol de politică industrială
Dumitru Chisăliță, despre atragerea banilor europeni: Istoria a demonstrat că resursele pe care le-a avut la dispoziție statul român au fost și blestem. E nevoie de cresterea lanțului valoric în România.
Sunt o serie de activități care trebuie dezvoltate: ne trebuie o viziune, creșterea ciclului de producție.
Răzvan Nicolescu, despre energia nucleară: În această dezbatere internațională sunt multe lucruri legate de interese industriale.
Energia nuclează are din ce în ce o problemă mai mare de competitivitate.
Fiecare țară care încurajeze sectorul nuclear încearcă să dea cu o mână și să ia cu altă mână.
Sunt mare admirator al Danemarcei, ar trebui să fie exemplu pentru noi.
Dumitru Chisăliță: Dacă comparația nu e una completă și complexă ar trebui ca energia nucleară să fie pusă la zid. Noi comparăm prețul producerii energiei la sursă. Nu ținem seama de celelalte elemente: ce inseamnă energie regenerabilă are volabilitate ridicată.
Nu cred că energia nucleară va dispărea din mixul energetic.
Răzvan Nicolescu: Producția natională de gaz e pe un trend de scădere. gazul poate fi folosit pentru energia electrică, îngrăsăminte chimice, pentru relansarea sectorului de petrochimie. Dar e important să nu transformăm aceste resurse într-o fata morgana, mă refer la cele din Marea Neagră.
În 5 ani vom avea o directivă care va impune taxă pe centralele de gaz folosite la încălzire. Cum vom explica populației?
Nu vreau să fim în situația să pumen populația să facă două tranziții în 10 ani de zile.
Nu trebuie făcut ceva la scară largă.
Dumitru Chisăliță: Racordarea gratuită nu e o abordare sănătoasă.
Momentul actual de a ne extinde consumul nu favorizează România în ansamblu, ci cel mult importatorii.
Răzvan Nicolescu, despre hidrogen: la nivel mondial sunt comercializate 90 milioane de tone de hidrogen. Cel mai important lucru este să decarbonăm actuala producție de hidrogen. Să producem hidrogen curat.
Este de presupus că va crește consumul de hidrogen la nivel mondial. Până în 2050 capacitatea de consum va creste de aproximativ 5 ori. Consumul va fi generat de un consum semnificativ în sectorul de transporturi. prioritarea pe termen lung trebuie să fie î a ajuta sectorul de transporturi.
Cred că hidrogenul este parte a soluției legate de viitor. ce trebuie să facă România, e să ajute industria să producă hidrogen curat. Al doilea lucru, să devină producător de electrolizoare.
Este o nișă economică importantă.
Tranziția energetică este și despre o schimbare a paradigmei economice.
Dumitru Chisăliță: O abordare care este greșită: de a plasa hidrogenul ca și combustibul al viitorului. Nu poate fi satisfăcătoare din punct de vedere al mediului și al costurilor. Poate să joace însă rolul de vector al energiei viitorului.
A considera că peste tot și oriunde hidrogenul este bun nu cred că e o abordare corectă.
Răzvan Nicolescu, despre specialiștii în domeniul energetic: Este cea mai mare problemă. Acest deficit de resursă umană calificată se regăsește la nivel decizional.
În mediul privat competența se poate găsi pentru că e criteriu de selecție.
Este și o mare durere,
resursă umană există.
Pe partea de energie, schimbări climatice, reglementări, aici e nevoie de o reformă profundă.

Acest articol face parte din proiectul România în Europa, o inițiativă HotNews.ro, susținută de Fundația Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în materialele proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția partenerului nostru.