Numărul îmbolnăvirilor și al deceselor cauzate de West Nile s-a dublat în ultima săptămână, iar o pacientă cu transplant a stat 12 zile în comă din cauza unei înțepături de țânțar. Cum se manifestă infecția și ce simptome vă trimit la medic

13 oameni au murit în urma infecției cu virusul West Nile, toate decesele înregistrându-se în luna august, la persoane care aveau și alte afecțiuni, iar în ultima săptămână, atât numărul deceselor, cât și al îmbolnăvirilor, s-a dublat brusc: 13 morți (față de 6 până acum o săptămână) și 117 cazuri de meningite și meningo-encefalite (față de 56 de cazuri, câte erau la precedenta centralizare, pe data de 23 august). O pacientă care a fost supusă în urmă cu două luni unui transplant renal a stat timp de 12 zile în comă, într-un spital din Brașov, din cauza infecției cu West Nile. Ministerul Sănătății atrage atenția că virusul nu se transmite de la om la om, ci este transmis de „mai multe specii de țânțari” și a recomandat, în urmă cu o zi, autorităților locale din toată țara să intensifice dezinsecția.

O banală febră poate anunța infecția cu West Nile

Din punctul de vedere al simptomelor, infecția cu virusul West Nile evoluează ca o boală virală acută, cu febră, frisoane, dureri musculare și o stare generală proastă, iar cele mai vulnerabile categorii sunt persoanele vârstnice, pacienții cu afecțiuni cronice, pacienții cu afecțiuni oncologice și pacienții care au trecut printr-un transplant.

Boala poate avea două forme clinice, a explicat, pentru HotNews.ro, Andreea Moldovan, medic primar de boli infecțioase la Spitalul „Sf. Constantin” din Brașov: forma obișnuită, care evoluează ca o boală virală acută, în care pacientul poate să prezinte febră, frisoane, mialgii (dureri musculare – n.red.), o stare generală influențată, astenie, „dar fără să fie simptome specifice, care să ne ducă neapărat cu gândul spre virusul West Nile”, spune medicul Andreea Moldovan.

Medicul Andreea Moldovan / Foto: Arhiva personală – Facebook

„În schimb, în anumite situații, în special la pacienții cu imunitate scăzută, vârstnici, pacienți cu afecțiuni cronice, pacienți cu afecțiuni oncologice sau pacienți transplantați, poate să apară o determinare a infecției la nivelul sistemului nervos central, cu apariția simptomelor de meningită sau de meningo-encefalită. Această formă clinică de boală este forma severă, pentru că înseamnă o spitalizare prelungită, posibilitatea apariției complicațiilor la aceste categorii de pacienți și o rată mai mare de mortalitate”, explică Andreea Moldovan.

13 decese, toate în luna august. Numărul îmbolnăvirilor s-a dublat în ultima săptămână

13 oameni au murit în urma infecției cu virusul West Nile, toate decesele înregistrându-se în luna august, iar în ultima săptămână, atât numărul deceselor, cât și al îmbolnăvirilor, s-a dublat brusc: : 13 morți (față de 6 până acum o săptămână) și 117 cazuri de meningite și meningo-encefalite (față de 56 de cazuri, câte erau la precedenta centralizare, pe data de 23 august).

Ultimul deces a fost anunțat astăzi, la o femeie în vârstă de 75 de ani din Dolj, care suferea și de alte afecțiuni, dar în cazul căreia analizele au confirmat infecția cu West Nile.

Alte 12 persoane infectate cu virusul West Nile au murit luna aceasta, în total înregistrându-se 117 cazuri de meningite/meningo-encefalite cauzate de infecția cu virus West Nile, potrivit datelor furnizate Ministerului Sănătăţii de către Centrul Naţional de Supraveghere şi Control a Bolilor Transmisibile.

Pacientă cu transplant renal, 12 zile în comă după o înțepătură de țânțar

Andreea Moldovan a făcut parte din echipa de medici care au îngrijit o pacientă care a trecut, în luna iunie, printr-un transplant renal, în urmă cu patru săptămâni, a ajuns la spital cu meningită acută, iar ulterior s-a instalat și encefalita acută. Femeia a stat 12 zile în comă și a fost îngrijtă de o echipă formată dintr-un medic nefrolog, un neurolog, un medic de laborator, unul de terapie intensivă și medicul chirurg transplantor, precum și medicul de boli infecțioase Andreea Moldovan.

Pacienta locuiește în Corbeanca, lângă București, iar, în momentul în care a fost externată după transplant, a fost avertizată să se ferească, printre altele, și de înțepăturile de țânțar. Medicul Andreea Moldovan povestește că femeia a pulverizat de două ori, în curtea ei din Corbeanca, substanțe împotriva țânțarilor, însă nu a fost suficient, deoarece pe suprafețe mari, din domeniul public, nu s-a făcut dezinsecție, sau s-a făcut insuficient.

Institutul Cantacuzino a confirmat că femeia a fost infectată cu virusul West Nile, transmis prin înțepăturile de țânțar.

Țânțarul tigru asiatic, purtător al virusului West Nile / Foto: Wikipedia

Femeia s-a externat ieri, după ce echipa de medici de la Brașov a reușit să o stabilizeze după 12 zile de comă și să îi salveze viața: „S-a externat din fericire ieri, este o pacientă cu un transplant renal realizat recent, pacientă care era sub terapie imunosupresoare în triplă asociere și care a dezvoltat un debut brusc (al infecției cu West Nile – n.red.), în urmă cu 4 săptămâni, cu frisoane, febră, cefalee, care foarte repede a asociat prezența semnelor de meningită acută și ulterior a semnelor de encefalită acută. Pacienta a fost în stare comatoasă timp de 12 zile, am avut norocul unei echipe pluridisciplinare, cu un medic nefrolog, neurolog, medic de laborator, medic de terapie intensivă, medicul chirurg transplantor și cu mine, care am fost medicul de boli infecțioase. Și a fost o evoluție, timp de 12 zile, gravă, cu risc major din punct de vedere al evoluției pacientei, pentru că a fost o formă severă de meningo-encefalită, cu edem cerebral important, și de asemenea o perioadă extrem de la risc și din punct de vedere al grefonului renal, pentru că a trebuit să scădem imunosupresia pentru a păstra viața pacientei și am ales să favorizăm viața. A trebuit să păstrăm un echilibru fragil între imunitatea antiinfecțioasă a pacientei, necesară luptei cu virusul West Nile și consecințele acestuia, și menținerea unui grad de imunosupresie necesar grefonului renal. „

Ministerul Sănătății cere autorităților locale din toată țara să intensifice dezinsecția

Ministerul Sănătății a recomandat, în urmă cu o zi, autorităților locale din toată țara să intensifice dezinsecția în localități, arătând că virusul este transmis de „mai multe specii de țânțari răspândiți atât în mediul urban, cât și în cel rural”.

Medicul Andreea Moldovan atrage atenția, la rândul său, că numărul cazurilor de infecții West Nile este în creștere, mai ales în zona de sud a țării – București, Ilfov, Teleorman, Olt, Dolj sunt cele mai afectate, dar, de asemenea, și Constanța și zona Moldovei. Nici alte zone nu sunt ferite. Și în Brașov și Sibiu, numărul cazurilor este în creștere.

„Am atras atenția și oficialităților din zona Ilfov-București asupra acestei probleme. Am atras atenția și Agenției Naționale de Transplant, pentru a informa pacienții transplantați”, spune Andreea Moldovan.

Ea arată cu degetul înspre faptul că primăriile au dreptul să facă dezinsecție doar pe spațiul public și nu au acces în spațiile individuale și subliniază că „mi se pare o măsură ineficientă, degeaba dai pe o suprafața mică dacă celelalte rămân netratate”. „Mă gândeam că atunci când eram copii, și nu numai, erau acele avioane care împrăștiau insecticid pe toată suprafața, pe care în ultima perioadă nu le-am mai văzut”, povestește medicul Andreea Moldovan.

Andreea Moldovan mai spune că „Fiind umezeală, foarte multe ploi, au fost condițiile optime de dezvoltare pentru țânțari, dar dezinsecția care se poate aplica pentru stârpirea țânțarilor se poate repeta mai des decât în mod obișnuit, tocmai ținând cont de aceste condiții meteo. Dezinsecția pe timp de ploaie trebuie repetată mai des, ținând cont că se pot spăla prin ploaie substanțele insecticide și atunci nu mai au aceeași eficiență.”

Ministerul Sănătății confirmă că „vectorii implicați în transmiterea virusului West Nile în țara noastră îi reprezintă mai multe specii de țânțari răspândiți atât în mediul urban cât și în cel rural”, iar „condițiile favorabile de dezvoltare a vectorilor sunt reprezentate de perioada excesiv de ploioasă care a făcut dificilă distrugerea țânțarilor, dar și de deficiențele în aplicarea măsurilor de control și a măsurilor de protecție personală.”

Specialiştii în sănătate publică ai Ministerului Sănătăţii recomandă folosirea mijloacelor de protecție fizică a populației pentru evitarea expunerii la înțepăturile țânțarilor, precum protecția mecanică a tegumentelor, folosirea substanțelor repelente și plase de protecție la ferestre.