GRAFICE Câți bani primește, de fapt, sănătatea în 2021: Scade sau nu bugetul sănătății în vremuri de pandemie?

Cheltuielile cu sănătatea se mențin în 2021 sub 5% din Produsul Intern Brut, departe de ținta de 6% propusă în programul de guvernare și departe de procentele alocate în majoritatea țărilor europene, însă bugetul real al Ministerului Sănătății va fi anul acesta cu 750 de milioane de lei mai mare decât în 2020 și cu 2,2 miliarde de lei mai mare decât în 2019. HotNews.ro vă arată, pe calcule concrete, de ce bugetul sănătății crește de fapt în 2021, chiar dacă inițial se vorbise în spațiul public despre o sumă mai mică decât în 2020.

La o primă vedere, bugetul Ministerului Sănătății scade cu 11,2% în 2021, de la 19,65 miliarde lei în 2020 la 17,45 miliarde anul acesta. În spațiul public a circulat, așa cum este firesc, ideea că bugetul Ministerului Sănătății scade cu 11,2% în an de pandemie. În valoare nominală, bugetul este mai mic cu 2,2 miliarde de lei.

În domeniul sănătății, aceste calcule sunt însă ceva mai complicate, iar lucrurile nu stau deloc așa cum par la prima vedere.

În realitate, atât bugetul Ministerului Sănătății, cât și cel al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, cresc în anul 2021 comparativ cu 2020 și sunt semnificativ mai mari comparativ cu 2019, a explicat, pentru HotNews.ro, medicul Adrian Wiener, deputat USR și vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților.

Datele apar într-o analiză a bugetului sănătății la care au lucrat deputatul USR Emanuel Ungureanu, membru al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, și echipa sa.

Sursă grafic: Emanuel Ungureanu, deputat USR, membru al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, și Adrian Wiener, deputat USR, vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților

Cum se împarte concret această creștere:

Creștere de 6% pentru medicina primară (medicina de familie)

Creștere de 25% pentru ambulatoriile de specialitate

Creștere de 8% pentru sectorul paraclinic (analize medicale)

Creștere de 1% pentru spitale

Bugetul Sănătății este format din două mari componente, ambele cu subcomponente:

Bugetul Ministerului Sănătății

Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) – bugetul Casei Național de Asigurări de Sănătate (CNAS)

Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) este în fiecare an subvenționat atât pentru capitolul Sănătate (subvenții de echilibrare), cât și pentru capitolul de Asistență socială – concedii medicale și indemnizații (subvenții pentru acoperirea deficitului). Aceste subvenții se realizează de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Sănătății. Aceste sume apar atât în bugetul de cheltuieli al Ministerului Sănătății, cât și în bugetul de venituri al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Ele nu trebuie adunate de 2 ori, întrucât sunt utilizate doar de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Bugetul real de cheltuieli al Ministerului Sănătății este ceea ce rămâne după aceste transferuri către FNUASS (Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate).

Dacă în 2019, subvențiile FNUASS totalizau suma de 5.4 miliarde lei, în 2020 (an pandemic), pe fondul scăderii veniturilor FNUASS din contribuții – CASS (din cauza șomajului tehnic și a altor măsuri de sprijin), subvențiile au crescut până la circa 9 miliarde de lei. Pentru 2021, guvernul estimează o revenire la normal a veniturilor din contribuții, astfel că prevede o scădere a subvențiilor la circa 6 miliarde de lei.

În anul 2020, din cauza pandemiei, cheltuielile cu concediile medicale au fost imense, crescândcu circa 850 de milioane de lei față de 2019. Pentru anul 2021, guvernul prevede o revenire la normal a acestor cheltuieli și propune un buget cu 800 de milioane mai mic față de 2020.

Acesta este motivul pentru care, deși Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este mai mic cu circa 400 de milioane de lei în 2021, cheltuielile cu sănătate ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate înregistrează o creștere cu 400 de milioane de lei față de 2020 și cu circa 3 miliarde de lei față de 2019, a explicat pentru HotNews.ro medicul Adrian Wiener, vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților.

În concluzie, atât bugetul Ministerului Sănătății, cât și bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, cresc în 2021 față de 2020 și sunt semnificativ mai mai mari față de 2019. Acest lucru se va traduce prin creșteri de 6% pentru Medicina primară, de 25% pentru Ambulatoriul de specialitate, de 8% pentru paraclinic și de 1% pentru spitale.

În ceea ce privește investițiile în sănătate, o mare parte din banii necesari ar putea fi atrași din fonduri europene – pentru sănătate vor mai fi disponibile în următorul exercițiu financiar încă 4,07 miliarde de euro prin Programul Operațional Sănătate și 1,85 miliarde de euro prin PNRR (29% din pilonul 2 al PNRR), precum și sume semnificative prin programele EU4Health și Horizon.

Concluzii privind banii alocați sănătății în 2021:

Managementul pandemiei de COVID-19 în anul 2020 a necesitat o creștere de circa 4 miliarde a cheltuielilor cu sănătatea față de 2019, la care se adaugă cele 850 milioane de lei (cheltuieli cu concediile medicale).

Subvențiile Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) de la bugetul de stat au atins un nivel record în 2020, de circa 9,2 miliarde de lei (peste 20% din FNUASS).

Faptul că și în anul 2021 sunt prevăzute subvenții de circa 6 miliarde de lei demonstrează faptul că actualul sistem de contributivitate la asigurările sociale de sănătate este nesustenabil.

Cu toate că există o creștere de peste 5 miliarde de lei față de anul 2019, cheltuiala publică cu sănătatea se menține sub 5% din PIB, încă departe de ținta de 6% propusă în programul de guvernare.

GRAFICE Câți bani primește, de fapt, sănătatea în 2021: Scade sau nu bugetul sănătății în vremuri de pandemie?

#medicibuni Dr. Armand Agache, medic ORL MedLife: „Nasul înfundat constant poate fi semnul unei sinuzite cronice”

#medicibuni Dr. Anda Sîmbotin, chirurg ginecolog: „Avem rezultate spectaculoase după operațiile de endometrioză”

MedLife inaugurează Spitalul Medici’s la Timișoara cu o investiție de peste 25 milioane de euro: „Probabil, este cel mai modern spital privat din România”

#medicibuni Prof. dr. Ciprian Duță, chirurg la Spitalul MedLife Medici’s Timișoara: „Medicina modernă presupune nu doar să-i fie prelungită viața pacientului cu cancer, dar să i se ofere și șansa la o viață normală”

#medicibuni Dr. Călin Ghercea Silviu, oncolog MedLife: „Cuvântul «cancer», rostit sau gândit, trezește în noi toți o mare emoție. Deciziile de tratament trebuie să fie raționale și ferme”

Premieră națională: MedLife Polisano Sibiu, singurul spital privat din România care a realizat o tiroidectomie cu robotul da Vinci prin tehnica BABA

VIDEO Imagini de la deschiderea Spitalului MedLife Craiova: al 15-lea spital din rețea, investiție de aproape 6 milioane euro, peste 50 de specialiști. Următoarea oprire, în Ardeal

VIDEO “Vrem să aducem mai mult decât vindecare pacienților noștri”. Cum reconfigurează MedLife, cu ajutorul culturii, conceptul de spital

#medicibuni Prof. dr. Tiberiu Bratu, chirurg plastician MedLife: „Este moda sânilor mici, dar noi nu ne luăm după modă. Orice operație estetică se face dacă este nevoie”

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“