Sari direct la conținut

De ce medicamente vitale în tratarea COVID-19 lipsesc din spitale și, oricâți bani ai avea, este misiune aproape imposibilă să le procuri

HotNews.ro
Terapie Intensiva COVID-19, Foto: Profimedia Images / Cecilia Fabiano / LaPresse
Terapie Intensiva COVID-19, Foto: Profimedia Images / Cecilia Fabiano / LaPresse

Cineva drag se infectează, face o formă medie sau severă de COVID-19 și ajunge în spital. Dincolo de faptul că să ajungi pe un pat de spital cu oxigen sau intubare este o loterie – în jur de 2.000 de români bolnavi de COVID așteaptă zilele acestea în Unitățile de Primiri Urgențe sau pe holurile spitalelor să prindă un pat ATI – chiar și după ce reușești să prinzi un pat, începe o nouă loterie: ai cu ce să fii tratat?

Lipsa medicamentelor pentru tratarea COVID-19 din spitale, pe scurt:

  • În acest moment, medicamente vitale în tratarea COVID-19 lipsesc din spitalele din România.
  • Mulți aparținători sunt trimiși de medici sau încearcă, în disperare de cauză, să facă rost de tratament pentru cei dragi pe cont propriu. Chiar dacă pentru unele dintre aceste medicamente, costul este de ordinul sutelor sau miilor de euro și, chiar și așa, sunt aproape imposibil de găsit – o mare parte dintre ele nu pot fi cumpărate din farmacii nici măcar cu rețetă de la medic, fiind distribuite exclusiv în spitale.
  • HotNews.ro a stat de vorbă cu medici din spitale COVID-19, cu asociații de pacienți și cu Rețeaua 2.0 – rețea de voluntari ce ajută românii care au nevoie de medicamente și nu le găsesc în țară, născută din Rețeaua citostaticelor, fondată de Vlad Voiculescu – dar și cu reprezentanți ai companiilor farma care produc, importă sau distribuie aceste medicamente.
  • La fel ca în cazul multor altor lipsuri sau probleme din spitalele românești, managerii de spitale, directorii medicali sau purtătorii de cuvânt sunt în general reticenți în a recunoaște lipsa medicamentelor pentru tratarea COVID-19 din spitale, chiar dacă, în ceasul al doisprezecelea, au fost nevoite să o recunoască și autoritățile. Informațiile privind medicamentele lipsă au venit mai degrabă pe surse medicale din spitale, de la asociațiile de pacienți și de la Rețeaua 2.0.
  • Am pornit la drum în căutarea unui sau unor posibili vinovați pe care să putem pune degetul pentru faptul că sute sau mii de bolnavi români de COVID-19 nu au în acest moment acces la tratament sau la tratamentul complet și am descoperit, pe parcursul demersului, că un cocktail exploziv de motive, adunate și suprapuse în cel mai nefericit moment cu puțință, ne-a adus în acest punct.
  • HotNews.ro a solicitat și un punct de vedere al actualului ministru interimar al Sănătății, Cseke Attila, privind motivele pentru care aceste medicamente lipsesc – dacă Ministerul Sănătății a făcut sau nu, până acum, tot ceea ce era posibil pentru achiziția de medicamente pentru valul 4. Răspunsul lui Cseke Attila nu a venit, până la momentul publicării acestui articol.
  • De cealaltă parte, fostul ministru al Sănătății, Ioana Mihăilă, a declarat pentru HotNews.ro că banii pentru achiziția de medicamente în general, nu doar pentru COVID, au fost o problemă pe întreg parcursul mandatului său de ministru, iar banii pentru achiziția de medicamente pentru valul 4 au venit abia după rectificarea bugetară, adică după ce mandatul său de ministru se încheiase deja.
  • Ioana Mihăilă spune că Ministerul Sănătății nu a avut anul acesta bani nici pentru achiziția de medicamente pentru tuberculoză sau HIV/SIDA, nu doar COVID-19, iar ea și echipa sa au fost nevoiți să facă diverse „artificii”.
  • Nu în ultimul rând, specialiștii Institutului Național de Sănătate Publică au ratat estimările pentru valul 4 și au subestimat cu mult dezastrul care urma (Ministerul Sănătății folosește estimările INSP – n.red.). O primă estimare a INSP dădea maximum 1.500 de spitalizări în valul 4 – nu doar ATI, ci totalul spitalizărilor.

Terapie Intensivă COVID-19

Care sunt medicamentele din protocolul de tratare a COVID-19 care lipsesc din unele spitale din România sau cantitățile sunt foarte limitate:

  • Tocilizumab (RoActemra) – anticorpi monoclonali folosiți în tratarea formelor medii și grave de COVID-19.
  • Anakinra (Kineret) – tratament injectabil imunosupresor, terapie biologică asemănătoare cu Tocilizumab.
  • Remdesivir (Veklury) – antiviral sub formă de soluție perfuzabilă, folosit în tratarea formelor medii și severe de COVID-19.
  • Favipiravir (FluGuard) – antiviral sub formă de pastile, folosit în tratarea formelor ușoare și medii.

Motivele pentru care aceste medicamente lipsesc sau se găsesc în spitalele asaltate de pacienți doar în stocuri la limită diferă de la medicament la medicament.

Protocolul de tratare a COVID-19 în România, cea mai recentă variantă, aprobată pe 12 octombrie 2021 de Ministerul Sănătății, poate fi consultat integral aici: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/247389.

Tratamentul-minune Tocilizumab sau de ce medicamentele nu sunt pufuleți

Medicii din spitalele COVID consultați de HotNews.ro spun că, deși suntem la începutul drumului în ceea ce privește tratarea COVID-19 cu anticorpi monoclonali, în acest moment pare să fie cel mai eficient tratament.

Tocilizumab – anticorpii monoclonali considerați un fel de tratament-minune pentru cazurile medii și severe de COVID-19 – este produs și livrat în România de gigantul farma Roche. Compania farma a anunțat încă din luna august, înainte de explozia valului 4 al pandemiei, că solicitările la nivel mondial depășiseră, la acel moment, cu 400% capacitatea de producție și avertiza că îi va fi imposibil să onoreze toate cererile pentru valul 4.

La origine, Tocilizumab este tratament pentru poliartrita reumatoidă severă, nicidecum pentru COVID-19, însă în ultimele luni s-a observat eficiența lui în tratarea COVID-19. În urmă cu puțin peste un an, anticorpii monoclonali nu erau încă folosiți în tratarea COVID-19 și nimeni nu se gândea la acest lucru. De altfel, medicamentul este folosit pentru tratarea COVID doar în baza unor autorizații de nevoi speciale, în toate țările în care este utilizat, nefiind încă autorizat de Agenția Europeană a Medicamentului pentru tratarea COVID – a fost depusă întreaga documentație și se așteaptă dintr-o zi în alta marele anunț.

Practic, pe fondul exploziei de cereri după ce s-a constatat eficiența în tratarea COVID în studii clinice, Roche, producătorul Tocilizumab, nu pot mări peste noapte capacitatea de producție din fabrici, mai ales că, așa cum se spune în lumea medicală, medicamentele nu sunt pufuleți – producția unui lot de medicamente este un proces elaborat și poate dura luni de zile.

Tocilizumab / RoActemra

Tocilizumab nu a putut fi găsit în cantități suficiente nici măcar în urma activării de către România a Mecanismului european de protecție civilă și a mecanismului similar al NATO, anunța vinerea trecută Raed Arafat: „Este o problemă generală, nu doar a României”, afirma șeful DSU. „Tocilizumab l-am solicitat prin Mecanismul UE de protecție civilă, dar nu a existat. Am cerut Tocilizumab inclusiv prin mecanismul NATO, însă țări care ar fi vrut să ne ajute – SUA, Israel – au spus că nu dispun de stocuri suficiente. Dacă țări care au o problemă mai mică decât noi cu valul 4 nu îl au în stoc, înseamnă că a fost o problemă generală, nu a României”, a explicat Raed Arafat.

România a primit doar aproximativ 5.200 de doze de anticorpi monoclonali, de la Italia, după activarea mecanismului.

Firma producătoare Roche a anunțat vinerea trecută Ministerul Sănătății că va livra în România 5.670 de flacoane de Tocilizumab, medicament pe care autoritățile nu au reușit să îl găsească în cantități suficiente nici prin Mecanismul european de protecție civilă, astfel că s-a discutat direct cu firma care îl produce.

În tot acest timp, și pacienții cu poliatrită reumatoidă severă din România (și nu numai), care puteau cumpăra medicamentul din farmacie, cu rețetă, trăiesc o dramă: și ei au rămas fără tratament. În cazul COVID-19, medicamentul nu a fost eliberat niciodată cu rețetă în farmacii, ci exclusiv în spitale.

De asemenea, Anakinra (Kineret) – tratament injectabil imunosupresor, terapie biologică asemănătoare cu Tocilizumab – lipsește din unele spitale. În timp ce reprezentanții Ministerului Sănătății spun că nu sunt probleme cu stocurile și vina ar putea fi la spitalele care nu au comandat sau nu au făcut-o la timp, de cealaltă parte, spitalele spun că livrările de la producători întârzie.

Paradoxul Favipiravir: Deși producătorul poate livra cantități nelimitate, în unele spitale lipsește

În privința Remdesivir, antiviral perfuzabil administrat în formele medii și severe de COVID, lucrurile par, din acest punct încolo, ceva mai simple decât în celelalte cazuri: în ultimele zile, Ministerul Sănătății a anunțat sosirea în țară a câtorva tranșe.

Săptămâna aceasta, Remdesivir, medicament antiviral perfuzabil folosit în tratarea formelor medii și severe de COVID-19, ar urma să ajungă în România în stoc suficient și nu vor mai fi discontinuități, a dat asigurări vinerea trecută Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

În schimb, în privința Favipiravir, antiviral sub formă de pastile administrat în forme ușoare și medii de COVID-19, lucrurile sunt cât se poate de confuze – deși Terapia Cluj, cel mai mare producător autohton de medicamente, anunța încă de la finalul lunii septembrie că are în stoc milioane de tablete și poate pune la dispoziție un total de 6 milioane până în luna noiembrie, totuși, unele spitale nu au în stoc Favipiravir.

De menționat că Favipiravir nu este administrat exclusiv pacienților internați, ci poate fi eliberat cu rețetă, în farmaciile cu circuit închis din spitale, și pacienților COVID-19 care se tratează acasă, care vin la consultație și obțin rețetă în ambulatoriul spitalului.

HotNews.ro a stat de vorbă cu reprezentanții Terapia Cluj, care au precizat că ei importă medicamentul în România, dar acesta este distribuit printr-un alt furnizor, care se ocupă strict de partea de distribuție. Reprezentanții Terapia Cluj nu își explică însă de ce medicamentul lipsește din unele spitale, deși dau asigurări că pot livra cantități nelimitate, în funcție de cerere.

Posibile cauze: unele spitale nu au comandat cantități suficiente, mai ales că Favipiravir era administrat până acum doar pacienților internați, iar mai nou, de câteva zile, poate fi eliberat din farmaciile cu circuit închis ale spitalelor și pacienților care se tratează acasă și vin la consultație în ambulator, ceea ce înseamnă că cererea a crescut.

Ioana Mihăilă: Nu am avut bani să facem comenzi, banii de la rectificare au venit după ce am plecat din minister. Nu am avut bani nici pentru medicamentele pentru tuberculoză sau pentru HIV-SIDA

Dacă actualul ministru interimar al Sănătății, Cseke Attila, nu a oferit HotNews.ro un punct de vedere privind medicamentele care lipsesc din spitale până la momentul publicării acestui articol, am stat în schimb de vorbă cu Ioana Mihăilă, fostul ministru al Sănătății care a demisionat pe data de 7 septembrie, în urma ieșirii USR de la guvernare.

Ioana Mihăilă a explicat, pentru HotNews.ro, că pe tot parcursul mandatului său, cea mai mare problemă a fost lipsa banilor la Ministerul Sănătății. Banii pentru achizițiile de medicamente pentru valul 4 au ajuns la minister abia după rectificarea bugetară, adică după plecarea Ioanei Mihăilă de la conducerea instituției, spune fostul ministru al Sănătății.

În plus, nu doar banii pentru medicamente împotriva COVID-19 au fost o problemă în mandatul său, ci banii pentru medicamente în general: „Noi nu am mai avut bani la Ministerul Sănătății nici pentru medicamentele pentru tuberculoză sau pentru HIV/SIDA și am făcut niște artificii și niște mutări de credite de angajament și credite bugetare pentru a putea să furnizăm medicamente acestor pacienți, nu am mai avut bani pentru achiziția de vaccinuri din programul obișnuit de vaccinare, pe lângă că aveam restanțe la plata centrelor de vaccinare.”

Nu în ultimul rând, specialiștii Institutului Național de Sănătate Publică au ratat estimările pentru valul 4 și au subestimat cu mult dezastrul care urma (Ministerul Sănătății folosește estimările INSP – n.red.). O primă estimare a INSP dădea maximum 1.500 de spitalizări în valul 4 – nu doar ATI, ci totalul spitalizărilor: „Nimeni nu se aștepta la acest dezastru. Estimările Institutului de Sănătate Publică, cele mai pesimiste, erau de maximum 4.000 de internări în valul 4 – totalul internărilor, nu doar Terapie Intensivă. Iar ei au actualizat la finalul lunii iulie – începutul lunii august estimarea mai optimistă din luna iunie – începutul lunii iulie, când dădeau maximum 1.500 de spitalizări în valul 4. Nu știu ce modele matematice au folosit, dar se pare că și cea cu 4.000 a fost prea optimistă. Ei dădeau 4 scenarii, iar cea cu 4.000 era scenariul cel mai pesimist”, afirmă Ioana Mihăilă.

Ioana Mihăilă la Ministerul Sănătății

Ioana Mihăilă a clarificat, pentru HotNews.ro, și acuzațiile lansate de premierul demis Florin Cîțu, care a susținut că „cineva din Ministerul Sănătății a tergiversat 5 luni achiziția unui medicament pentru COVID” și că „se pare că a fost o licitație care a început în aprilie pentru Tocilizumab și din aprilie și până acum o săptămâna această licitație a tot fost tergiversată.”

Ioana Mihăilă a declarat pentru HotNews.ro că licitația din luna aprilie a picat după ce nu s-a ajuns la nicio concluzie în discuțiile cu reprezentanții companiei. De asemenea, fostul ministru confirmă spusele companiei și pe ale medicilor din spitalele COVID consultați de HotNews.ro și spune că, într-adevăr, stocul de Tocilizumab era limitat pentru România „și, cel puțin din discuțiile pe care le aveam cu firma, ei NU estimau că ar putea aduce doze suplimentare până în decembrie. Acum a fost o mobilizare internațională pentru a ni se pune la dispoziție doze suplimentare de Tocilizumab, dar stocul de Tocilizumab era limitat.”

„În luna aprilie a fost o procedură de licitație pentru Tocilizumab, dar nu am ajuns la o concluzie cu reprezentanții Roche și s-a anulat. Apoi, am pornit o nouă procedură în luna august. În 4 august a fost referatul și caietul de sarcini, în 25 august am aprobat strategia de contractare, iar în tot acest timp am avut discuții constante și întâlniri cu achizițiile publice și cu reprezentanții companiei Roche, ca să lămurim, pentru că ei ne-au tot trimis niște adrese prin care aveau câteva puncte de lămurit pe partea de contract. În 31 august s-a depus oferta finală și Ministerul Sănătății a deschis-o în aceeași zi, iar în 1 septembrie s-a finalizat raportul procedurii. În 6 septembrie am aprobat procedura de achiziție, iar după aceea am plecat de la minister.”

„Pentru că spitalele solicitau deja Tocilizumab, la finalul lunii august am vorbit cu reprezentanții Roche și tot stocul pe care îl aveam în țară l-am repartizat direct către spitale, pentru ca spitalele să nu mai aștepte achiziția de la Ministerul Sănătății, să aibă tot Tocilizumabul din țară disponibil. L-am repartizat în funcție de câte cazuri aveau internate spitalele, câte în Terapie Intensivă, colegii mei au lucrat pe o formulă de calcul și s-a repartizat direct proporțional cu numărul de cazuri pe care spitalele le aveau la acel moment. Din ce înțeleg, după aceea a fost semnat acordul-cadru”, a explicat fostul ministru al Sănătății.

Document intern din Ministerul Sănătății obținut de HotNews.ro, ce confirmă spusele Ioanei Mihăilă:

În cazul Remdesivir, fostul ministru spune că exista un acord-cadru prin care puteam face comenzi, însă „în momentul în care am plecat eu din minister nu erau solicitări neonorate de Remdesivir”.

Pentru Favipiravir, achiziția se face direct de către spitale, nu de către minister, explică Ioana Mihăilă: „În protocolul inițial se putea prescrie doar în spital, iar acum s-a modificat protocolul și se poate elibera cu rețetă în ambulator, din farmaciile cu circuit închis ale spitalelor. Este un medicament cu beneficii incerte, cel mai probabil, dacă există aceste beneficii, ele sunt în faze incipiente ale bolii, dar cu efecte secundare – nu este recomandat gravidelor și are un potențial efect de afectare a ficatului. Colegii mei au preferat să nu îl de în farmacii cu circuit deschis pentru a nu risca o prescriere necontrolată și apariția efectelor secundare, mai ales dacă beneficiile erau incerte.”

„Dar trebuie menționat că noi de la începutul lunii august nu am mai avut bani la Ministerul Sănătății și am solicitat la rectificare bani pentru fondul de rezervă al Ministerului Sănătății, în iulie, când am făcut cererile de rectificare, dar rectificarea a fost întârziată. Practic, nu am putut face achizițiile. Cred că în ziua în care am plecat din Ministerul Sănătății a fost ședința de Guvern cu rectificarea, după ce a fost amânată o lună de zile”, adaugă fostul ministru.

Ioana Mihăilă acuză faptul că „noi nu am mai avut bani la Ministerul Sănătății nici pentru medicamentele pentru tuberculoză sau pentru HIV/SIDA și am făcut niște artificii și niște mutări de credite de angajament și credite bugetare pentru a putea să furnizăm medicamente acestor pacienți, nu am mai avut bani pentru achiziția de vaccinuri din programul obișnuit de vaccinare, pe lângă că aveam restanțe la plata centrelor de vaccinare.”

În afara Tocilizumab, mai există acorduri-cadru semnate de Comisia Europeană pentru încă două medicamente de tip anticorpi monoclonali însă nici pentru acestea nu s-ar fi putut face comenzi, din lipsă de bani: „Pe anticorpii monoclonali sunt acorduri-cadru semnate la Comisia Europeană și noi am răspuns la solicitările lor în primăvară, la două medicamente, dar ca idee am spus că vrem să intrăm în contract pentru anticorpii monoclonali. Din câte știu, nu au încă autorizație de la EMA, cred că urmează, dar la noi se poate da o autorizație de nevoi speciale pentru perioade limitate de timp. Dar, din nou, nu am fi putut să facem comenzile, deși am prevăzut și am cerut buget, nu aveam bani. Chiar dacă sunt aceste acorduri-cadru la nivel de Comisie Europeană, noi putem să facem comenzile atunci când avem resursă bugetară. Pe care nu am avut-o, pentru că banii de la rectificare au intrat după ce am plecat din minister”, afirmă Ioana Mihăilă.

„Cea mai mare problemă a fost lipsa banilor”, este concluzia fostului ministru.

Consultă aici integral un document transmis în luna iulie de Ioana Mihăilă premierului Florin Cîțu și Ministerului Finanțelor, în care fostul ministru al Sănătății solicita fonduri suplimentare pentru Ministerul Sănătății.

Dr. Simin Aysel Florescu: „Suntem în situația de a împărți două paie la trei măgari”

Am stat de vorbă și cu Simin Aysel Florescu, medic primar boli infecțioase și managerul Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș din București, spital din prima linie COVID-19, despre medicamentele care lipsesc și cauzele pentru care ele lipsesc.

Medicul Simin Aysel Florescu ne îndeamnă ca, înainte de a căuta eventuali țapi ispășitori, să privim problema la nivel european: „Este vorba despre niște medicamente care au fost utilizate până anul trecut doar pentru niște boli autoimune, iar cantitățile în care erau produse aceste medicamente erau destul de reduse, pentru că nu erau niște boli atât de răspândite. Din momentul în care noi, medicii, am descoperit că aceste medicamente ar putea funcționa și în tratarea COVID-19, a început un consum uriaș al acestor medicamente, nu numai în România, ci în toată lumea. Iar producătorii erau 2-3, nu erau 500 de producători, care să facă niște cantități astronomice de medicament.”

Simin Aysel Florescu, medic infecționist și managerul Spitalului Victor Babeș

În momentul în care toate țările au început să consume aceste medicamente în pandemie, „lucrurile au început să devină dramatice, pentru că producția nu poate ține pasul cu necesitățile actuale. Ele nu pot fi produse în ritmul în care se folosesc. Nu se pune problema că undeva există o cantitate nelimitată și noi nu cumpărăm. Nu ai de unde să le cumperi. Producătorii nu le pot produce în ritmul în care se consumă în toate țările”, subliniază managerul Spitalului Victor Babeș.

„De aceea a apărut această problemă peste tot, nu se pune problema că România are o bubă la cap și nu este în stare să cumpere. În unele cazuri, nu mai are de unde să cumpere. Iar cantitățile pe care le avem încearcă Ministerul Sănătății să le distribuie cât mai proporțional în toate spitalele, numai că nu sunt niște cantități uriașe. România a cumpărat cât de mult a putut. Problema este că sunt disponibile la producători în cantități foarte mici”, explică medicul Simin Aysel Florescu.

„Suntem în situația de a împărți două paie la trei măgari, dacă vreți”, rezumă Simin Aysel Florescu situația în care ne aflăm.

Ce rămâne de făcut în această situație? „Ne străduim să găsim soluții alternative, să intrăm și cu alte tipuri de medicație la tratarea COVID-19. În acest moment nu există un tratament specific pentru COVID, sunt folosite medicamente care inițial aveau altă destinație terapeutică și nu se produceau pe scară atât de largă. În cazul acestor medicamente s-a demonstrat în ritm cu pandemia că ar funcționa într-o anumită măsură, este vorba despre medicamente a căror destinație s-a schimbat în ultimul an. Este o minune că s-a descoperit că se pot utiliza în acest scop, altfel mureau o grămadă de oameni.”

Rețeaua 2.0: La noi vin foarte mulți pacienți care au nevoie de medicamente pentru COVID

Rețeaua 2.0 este o rețea de voluntari care ajută pacienții cu orice tip de diagnostic să facă rost de medicamente ce nu se găsesc în spitalele sau în farmaciile din România. Este un proiect al Asociației Magic care duce mai departe Rețeaua citostaticelor, fondată de Vlad Voiculescu în urmă cu aproximativ 10 ani.

„Căutăm medicamentele de care ai nevoie. Nu ești singur. Suntem farmaciști, medici, transportatori, organizatori, comunicatori. Împreună suntem Rețeaua 2.0” – este mesajul care te întâmpină pe pagina de Facebook a Rețelei.

„La noi vin foarte mulți pacienți care au nevoie de medicamente pentru COVID-19”, confirmă pentru HotNews.ro Adriana Andrei, coordonatorul Rețelei.

Unii dintre ei caută inclusiv medicamente care nu sunt incluse în protocolul de tratament aprobat în România, spre exemplu Arbidol (Umifenovir), un medicament antiviral care se găsește în Republica Moldova, Rusia sau Ucraina.

De asemenea, Kineret este la mare căutare, iar foarte multe cereri sunt, bineînțeles, pentru Tocilizumab. Medicamentul se eliberează în România, în farmacii, doar cu rețetă pentru poliatrită, iar pentru COVID-19, doar în spitale, dacă ești internat, spune Adriana Andrei. Acum, nu se mai găsește absolut deloc în farmacii și lipsește și din multe spitale.

Rețeaua 2.0 a încercat să găsească medicamentul în afara țării, însă prețurile sunt foarte mari: 1.380 de euro la Viena, iar în Germania, 650 de euro o cantitate mai mică. În plus, este un medicament care se transportă în condiții speciale, similare unui vaccin – între 2 și 8 grade Celsius. „E destul de problematic, dacă are cineva nevoie”, arată Adriana Andrei.

Coordonatoarea Rețelei 2.0 mai spune că întreg stocul de Tocilizumab de care dispune Ministerul Sănătății a fost distribuit DSP-urilor, care îl distribuie la rândul lor în spitale, astfel că îi sfătuiește pe românii care caută medicamentul să se adreseze DSP-ului local pentru a afla dacă medicamentul este în stoc înainte de a încerca să îl cumpere din afara țării, unde este „incredibil de scump”.

Alegeri 2024: Vezi aici prezența și rezultatele LIVE pe hartă și grafice interactive.
Sondaje, Comparații, Informații de la celelalte alegeri. Toate datele esențiale pe alegeri.hotnews.ro.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro