Cum afli dacă suferi de o alergie și la ce ești alergic? De ce testele cele mai scumpe sunt un mit

Unul din trei europeni și unul din doi americani este diagnosticat pe durata vieții cu cel puțin o alergie. Este una dintre cele mai răspândite boli ale lumii moderne, principalii factori de care este legată fiind stilul de viață occidentalizat, creșterea urbanizării și poluarea, explică, într-un interviu acordat HotNews.ro, prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu, medic primar alergologie și imunologie clinică și președintele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică.

Pe scurt:

• Cum știi dacă simptomele tale sunt ale unei alergii? Care sunt semnele care te trimit la medic?

• Cât te costă testele pentru diagnosticarea unei alergii, având în vedere faptul că, spre deosebire de alte țări, în România, ele nu sunt decontate?

• Ce teste sunt cu adevărat necesare pentru diagnosticarea unei alergii și ce teste sunt scumpe și aproape inutile?

• Care sunt cele mai frecvente tipuri de alergie?

• Care este diferența dintre alergia alimentară și intoleranță alimentară?

• Știai că este nevoie de mai mulți medici – abordare interdisciplinară – pentru a trata o alergie?

• O persoană poate să sufere de mai multe alergii simultan?

• O alergie se vindecă, odată ajuns cu ea la medic, sau o duci cu tine toată viața?

• Încercăm să găsim răspunsurile la toate aceste întrebări împreună cu prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu, medic primar alergologie și imunologie clinică, președintele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică și profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara.

Prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu, medic primar alergologie și imunologie clinică și președintele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică / Sursă foto: Arhiva personală

„Este clar că prevalența alergiilor este în creștere”

Medicul Carmen Bunu Panaitescu tratează atât pacienți copii, cât și adulți.

Dintre pacienții care ajung în cabinetul său cu suspiciune de alergie, procentul celor care sunt confirmați cu această afecțiune este undeva la 50% – 60%.

„Nu orice pare alergie este alergie. Nu orice tuse înseamnă astm alergic, nu orice nas înfundat sau strănut înseamnă rinită alergică. Nu orice reacție cutanată înseamnă o boală alergică. Foarte mulți cred că urticaria este de cauză alergică, dar doar 10% dintre urticariile cronice au patologie de acest tip”, spune medicul.

Carmen Bunu Panaitescu spune că boala este strâns legată de stilul de viață occidentalizat, de creșterea urbanizării și de poluare. Toți acești factori contribuie la creșterea numărului de persoane afectate.

Este o boală caracteristică mai ales copiilor, însă formele severe se întâlnesc mai ales la adulți, subliniază președintele Societății Române de Alergologie.

Copil alergic / Sursă foto: Dreamstime.com

Dacă ne uităm pe studiile internaționale, care înseamnă milioane de oameni, „este clar că în momentul de față se consideră că afecțiunile alergice sunt de tip hiper endemic – au o prevalență în creștere la nivel mondial”, spune Carmen Bunu Panaitescu.

În Statele Unite, unde sunt cele mai multe statistici, sensibilizarea la alergene din aer depășește 40%. Practic, în medie, aproape unul din doi americani are o alergie la un aeroalergen.

La acestea se adaugă alergiile alimentare, alergiile la medicamentoase, la veninuri de insecte.

În Europa, unul din 3 europeni are o afecțiune alergică și se prevede că se va ajunge la unul din doi europeni.

„Dacă vorbim despre studiile acestea mari, populaționale, este clar că prevalența alergiilor este în creștere”, este concluzia medicului Carmen Bunu Panaitescu.

„Nu orice pare alergie este alergie. Nu orice tuse înseamnă astm alergic, nu orice nas înfundat sau strănut înseamnă rinită alergică. Nu orice reacție cutanată înseamnă o boală alergică. Foarte mulți cred că urticaria este de cauză alergică, dar doar 10% dintre urticariile cronice au patologie de acest tip”, spune medicul.

Care sunt cele mai frecvente tipuri de alergii

Pentru a vorbi despre cele mai frecvente boli alergice, trebuie să vorbim mai întâi despre care sunt principalele alergene, spune dr. Carmen Bunu Panaitescu.

Prima categorie este reprezentată de alergenele aeropurtate sau aeroalergene, care includ atât alergene din afara locuinței – polen, diverse tipuri de mucegaiuri sau fungi – cât și cele de interior – acarieni, praful din casă, mucegaiurile de casă, scuamele animalelor de companie.

Pisică / Sursă foto: Pixabay.com

Toate aceste aeroalergene induc în special afecțiuni de rinită și rinoconjunctivită alergică, iar expunerea la aceste aeroalergene poate să producă și simptome la nivel cutanat, spune medicul. Spre exemplu, un copil alergic la acarienii din praful de casă poate să facă o formă severă de dermatită atopică.

„Am pacienți care nu au niciun fel de simptomatologie respiratorie, așa cum te-ai aștepta, dar au forme de dermatită atopică severă, agravată de această sensibilizare la acarieni”, explică medicul Carmen Bunu Panaitescu.

Alergie / Sursă foto: Dreamstime.com

O altă categorie sunt alergenele alimentare. Aici, cu toate că se consideră că foarte multe alimente pot să inducă alergii, totuși, cele mai multe alergii sunt legate de câteva alimente, spune medicul Carmen Bunu Panaitescu.

Primele alimente care provoacă alergii la copii sunt laptele și oul – în general albușul, apoi făina, soia, diversele tipuri de nuci, alune, arahide. La acestea se adaugă apoi peștele și crustaceele. „Acestea sunt de departe cele care induc alergii cel mai frecvent, însă orice aliment poate să inducă o reacție alergică”, subliniază medicul.

A treia categorie de alergene sunt medicamentele. „Aici este o pleiadă de discuții despre cât de multe reacții adverse au medicamentele și, dacă cineva se uită pe prospectul unui medicament, la aproape toate scrie că este risc de hipersensibilitate. Este adevărat, fiind o substanță străină, este risc de a dezvolta o reacție de tipul acesta, de hipersensibilitate. Nu neapărat o reacție alergică, dar tot o reacție de respingere față de medicament.”

Iar în final, pentru că suntem în sezonul cald, sunt alergiile la venin de insecte – cel mai frecvent la albină și viespe – care pot fi atât de severe încât să inducă șoc anafilactic.

Practic, șocul anafilactic este și cea mai severă formă a unei reacții alergice și este frecvent asociat cu alergiile alimentare, cu înțepăturile de insecte sau medicamente, explică dr. Carmen Bunu Panaitescu.

Albină / Sursă foto: Pixabay.com

Cum se manifestă alergiile. Care sunt semnele care ar trebui să te îngrijoreze și să te trimită la medic

Un număr mare de pacienți au rinită alergică și astm alergic. Practic, rinita alergică este cea mai frecventă boală a copilăriei, iar astmul alergic este cea mai frecventă formă de astm. 2 din 3 astmatici are un astm alergic. Cel mai frecvent, astmul începe la copii și persistă toată viața, spune dr. Carmen Bunu Panaitescu.

”Sunt câteva tipuri de alergene care produc în special astm, și aici este vorba despre acarienii din praful de casă – peste jumătate dintre cazurile de astm alergic sunt induse de acarieni. Cele mai multe cazuri de astm alergic se datorează acestor mici ființe care se găsesc peste tot în case.”

O altă formă de manifestare este alergia alimentară – sensibilizarea în urma consumului unor alimente.

”Este posibil inclusiv ca o persoană să devină alergică la un aliment pe care nu l-a consumat niciodată inclusiv dacă pielea acelei persoane, mai ales dacă este vorba despre o persoană atopică, vine în contact cu alimentul respectiv. Sunt, spre exemplu, copii care nu au mâncat niciodată alune sau arahide, iar la primul consum dezvoltă o reacție severă, alergică, pentru că în casă s-au mâncat aceste alimente, iar praful din alimente a venit în contact cu pielea lor”, explică dr. Carmen Bunu Panaitescu.

Nu în ultimul rând, alergiile date de medicamente, care sunt tipice, și alergiile date de înțepături de insecte. ”Cele mai multe sunt manifestări cutanate, respiratorii – rinită, rinoconjunctivită și astm – și cele digestive.”

”Marea problemă, amenințătoare de viață, este șocul anafilactic, prăbușirea de tensiune arterială, reacția cutanată generalizată, tulburările de respirație”, subliniază medicul.

Alergeni / Sursă foto: Dreamstime.com

Care este diferența dintre alergie și intoleranță alimentară?

Alergia alimentară este total diferită de intoleranța alimentară.

Alergiile se datorează dezvoltării în corp a unor anticorpi de tip IgE, specifici acelui alergen, care determină o inflamație alergică, inflamație ce reprezintă cauza simptomelor, explică prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu.

Intoleranțele alimentare, în schimb, se datorează lipsei unor enzime care ar trebui să existe și să determine digestia alimentului respectiv. Spre exemplu, intoleranța la lapte este, de fapt, lipsa lactazei, enzima care este necesară pentru digestia zahărului din lapte, care se cheamă lactoză. Persoana care nu are lactază nu poate digera lactoza, lucru care duce la simptome precum balonare, diaree, din cauză că ea se acumulează în tubul digestiv.

Unde te tratezi de alergie: la 2-3 medici, abordarea fiind interdisciplinară

Care este primul pas atunci când crezi că suferi de o alergie? Cărui medic te adresezi?

În primul rând medicului alergolog, dar nu doar lui.

Dr. Carmen Bunu Panaitescu spune că „noi suntem specialitate de alergologie și imunologie clinică, astfel că orice tulburare imunologică este și în atribuția noastră. Dar orice afecțiune alergologică implică interdisciplinaritatea. Nu poți trata corect o rinită alergică fără un consult interdisciplinar cu colegii de la ORL – trebuie să vezi cât de severă este inflamația, dacă pot fi și complicații asociate.”

”Pentru un tratament corect al astmului este necesar ca pacientul să meargă și la medicul pneumolog, pentru controlul alergiilor cutanate la dermatolog, dacă este vorba despre un copil este foarte important consultul interdisciplinar cu medicul pediatru. Copilul nu este un om mai mic, ci un organism aparte, cu metabolism propriu, care trebuie tratat cu mare atenție. Iar pentru tulburările digestive, normal, se apelează la medicul gastroenterolog”, explică președintele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică.

”Practic, suntem la o săptămână de la Conferința națională a Societății de Alergologie și Imunologie Clinică, în care am promovat chiar acest lucru: interdisciplinaritatea – importanța colabărării dintre medicii din specialitățile care tratează pacienți cu boli alergice sau cu modificări imunologice”, adaugă dr. Carmen Bunu Panaitescu.

Prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu, medic primar alergologie și imunologie clinică și președintele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică

Cum se diagnostichează o alergie

La baza creșterii numărului de pacienți alergici stă, cel mai probabil, și faptul că există posibilitatea ca ele să fie diagnosticate din ce în ce mai bine, declară dr. Carmen Bunu Panaitescu, președintele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică, pentru HotNews.ro.

„Pe lângă faptul că alergologul știe să facă o anamneză corectă, el poate să scoată din istoricul pacientului acele elemente care relevă dacă este vorba despre o alergie și despre ce tip de alergie este vorba, există testele cutanate cu diverse alergene care arată reacția pielii față de alergen, dar, în momentul de față, nivelul superior îl constituie testele de sânge care evaluează prezența anticorpilor specifici de tip IgE față de fiecare alergen.”

”Și, mai mult, pentru fiecare moleculă alergenică dintr-un alergen – pentru că, atunci când spunem acarian de exemplu, nu tot acarianul este alergenic, dar are peste 25 de mici fragmente moleculare care pot să provoace alergii. Și marele progres în cercetarea alergologică este să știm cât de mult are impact asupra simptomatologiei și riscului pacientului fiecare dintre aceste molecule dintr-un alergen. Iar acest lucru caracterizează alergologia moleculară – cea prin care poți să spui care moleculă de alergen a indus sensibilizare, iar acest lucru înseamnă personalizare – pentru fiecare pacient faci pattern-ul, tipologia de sensibilizare”, explică medicul.

”Dintr-un aliment, de exemplu, dacă vorbim despre lapte – sunt molecule care pot să provoace alergie, dar care nu va duce niciodată de șoc anafilactic, pentru că sunt molecule care se digeră și sunt distruse prin preparare termică sau poți să îi spui pacientului că are risc de a face șoc anafilactic dacă acele molecule din lapte sunt cele care sunt rezistente la digestie și la prelucrarea termică”, mai spune dr. Carmen Bunu Panaitescu.

„Practic, în momentul de față, putem preciza clar care este alergen sensibilizant, care sunt moleculele corespunzătoare acestuia și care este riscul asociat cu această sensibilizare – în cazul alimentelor, riscul de a face șoc anafilatic, iar în cazul alergenelor din aer, riscul de a avea o formă persistentă de rinită și evoluție către astm”, explică medicul.

„Este net avantajul unui astfel de test. Este adevărat, ai nevoie de o specializare medicală care să te ajute să direcționeazi investigațiile alergologice moleculare către alergenul cel mai probabil.”

”Un al doilea avantaj al acestor teste moleculare este faptul că îți arată reacțiile încrucișate: spre exemplu, dacă pui pe piele mai multe alergene din aer și din alimente care au componente moleculare comune, vei avea reacție la toate. Dar, dacă faci aceste teste moleculare, poți vedea că de fapt este vorba despre o reacție încrucișată între diverse alergene care au așa-numitele panalergene – alergene comune mai multor altor tipuri de alergene, dar care nu dau de fapt simptomatologie, dau doar reacție cutanată. Și atunci poți spune: da, iată acesta este alergenul cauzator al bolii, iar restul sunt reacții încrucișate.”

„Marele avantaj pentru pacient: tratând alergia pentru alergenul sensibilizant se controlează și reacțiile încrucișate”, subliniază Carmen Bunu Panaitescu.

Teste pentru alergie / Sursă foto: Dreamstime.com

Cât te costă testele pentru alergie, având în vedere faptul că ele nu sunt decontate?

Din păcate, în România, în momentul de față, testele pentru diagnosticarea alergiilor nu sunt decontate. „Alergologia are foarte puțină decontare pe ceea ce înseamnă testele de laborator”, spune dr. Carmen Bunu Panaitescu.

Există și o explicație pentru acest lucru: testele sunt destul de nou apărute în practica medicală, mult timp ele fiind în cercetare, explică medicul.

În lumea occidentală însă, ele sunt pe piață de mult timp și sunt decontate de stat. „În România, le avem de câțiva ani în practica medicală, dar încă nu sunt decontate de CNAS.”

Din acest motiv, Societatea Română de Alergologie, al cărei președinte este prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu, și Comisia de Alergologie din Ministerul Sănătății, au ridicat această problemă, a necesității decontării testelor la nivelul în care se face în alte țări din Europa. „Am făcut o astfel de propunere și către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, dar încă nu am avut un răspuns favorabil. An de an se pot face astfel de propuneri și noi vom continua cu această propunere.”

”Mai mult, se va da o lege a pacientului alergic, lege care este acum în dezbatere și care prevede ca toate investigațiile necesare pacientului alergic să fie decontate, deoarece ei trebuie să aibă aceleași drepturi ca orice alți pacienți. Nu sunt ei de vină pentru faptul că aerul este poluat și este plin de alergeni”, mai spune dr. Carmen Bunu Panaitescu.

Multă lume crede că testele pentru diagnosticarea unei alergii costă câteva mii de lei. Este însă important de spus că nu orice test, oricât de scump, este relevant, subliniază prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu: „Alergiile sunt cauzate de creșterea anticorpilor IgE, aceștia sunt tipici pentru alergie. Cu cât sunt mai mulți, cu cât sunt mai reactivi, cu atât riscul acelei persoane de a face o reacție severă este mai relevant.”

„Există și teste care măsoară alți anticorpi, care se numesc IgG, față de diverse alimente. Prezența anticorpilor IgG este însă de tip protector. Practic, prezența acestor anticorpi arată că omul a mâncat un aliment și este protejat de alergie producând acest IgG. Toate revistele de specialitate nu recomandă aceste teste mari care evaluează răspunsul IgG la o mulțime de alimente. Ele arată doar că acea persoană a mâncat acel aliment și a dezvoltat toleranță”, explică medicul.

Practic, ceea ce ar trebui făcut este „panelul de alergeni care înseamnă IgE-ul specific fiecărui aliment. Este adevărat că poți face apoi o corelație – cât de înalt este IgE-ul față de lapte și cât este IgG-ul. Iar dacă este mai mult IgE decât IgG, este clar că este alergie. Practic, atunci când acea persoană va devenit tolerantă la lapte, ne vom aștepta ca IgE-ul să înceapă să scadă și IgG-ul să crească.”

”Acele analize IgG sunt sunt și scumpe și nu înseamnă decât că ai mâncat alimentul și că ai toleranță față de el”, spune dr. Carmen Bunu Panaitescu.

Costul analizelor de diagnostic „este de câteva sute de lei, dacă vorbim de acel panel de peste 180 de alergeni. Dar dacă vorbim despre diagnosticul pus de un alergolog care poate discerne între 3-4 alergene care ar putea fi cauzatoare ale afecțiunii, acolo este vorba despre câteva zeci de lei pe fiecare alergen. Nu se depășește suma de 800 de lei per evaluare a pacientului.”, arată Carmen Bunu Panaitescu.

Medicul spune că ea și colegii săi au făcut aceste calcule „tocmai atunci când ne-am adresat Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru a arăta că, de fapt, nu este un cost atât de mare pe cât de relevant pentru a pune un diagnostic corect și pentru a urmări pacientul înainte de a fi o formă severă de boală. Pentru că un pacient cu rinită alergică la acarian are risc enorm – peste 80% – să ajunga astmatic în 5-6 ani de expunere. Iar tratamentul astmului este un tratament pe viață. Dacă îl găsești alergic și tratezi rinita alergică, scazi riscul de evoluție către astm – forma severă de boală.”

Alergie / Sursă foto: Dreamstime.com

O persoană poate să sufere de mai multe alergii simultan?

Răspunsul este da, spune dr. Carmen Bunu Panaitescu.

„În general, este cunoscut faptul că sunt familii cu risc de alergii mai mare. Ce înseamnă acest lucru? Au un teren predispus pentru a dezvolta un răspuns imun de tip alergic. Asta înseamnă persoane atopice – au în familie acele gene care predispun la alergii.”

„Nu toți atopicii vor avea manifestări alergice, dar riscul este în mod clar mai mare, în cazul lor.”

Spre exemplu, dacă ambii părinți sunt alergici, riscul să aibă un copil alergic este destul de mare, dar nu de 100%. „Riscul este de aproximativ 30-40%. Dacă un astfel de cuplu va avea 3 copii, unul dintre ei va fi alergic”, spune dr. Carmen Bunu Panaitescu.

„Iar odată începută alergia față de un anumit alergen, aceasta facilitează sensibilizarea către alt alergen, care facilitează la rândul său sensibilizarea la alt alergen, astfel încât o persoană monosensibilizată devine, în câțiva ani, polisensibilizată.”

„Iar ca manifestări, copiii pot avea dermatită atopică, dar și cu rinită alergică și astm – este așa-numitul marș atopic, care începe în primele luni de viață ca alergii alimentare, la lapte de vacă spre exemplu, la 3-4 ani dermatită atopică, iar după vârsta de 5 ani se transformă într-un pacient cu rinită alergică și astm.”

Alergia este o boală cronică – o duci cu tine toată viața și se poate reactiva oricând, chiar dacă poate avea perioade lungi fără manifestări

Bolile alergice sunt boli cronice. Le duci cu tine toată viața, chiar dacă, spune dr. Carmen Bunu Panaitescu, pot avea perioade lungi fără nicio manifestare. Dar chiar și așa, „oricând există riscul de a reapărea o reacție alergică atunci când persoana respectivă este reexpusă la o doză mare de alergen, se expune la poluare. Aceste lucruri pot să genereze o reacție la o persoană care ani de zile nu a mai avut nimic.”

Există însă și pacienți care, cu toate că au avut alergii în copilărie, odată ajunși adulți, își schimbă răspunsul imun și pot să fie fără reacții alergice în timpul vieții adulte.

„Practic, orice tip de reacție este posibil: de a nu mai avea, de a persista, de a se agrava”, spune președintele Societății Române de Alergologie.

Prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu, medic primar alergologie și imunologie clinică și președintele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică

Ce sfat are dr. Carmen Bunu Panaitescu pentru persoanele care cred că suferă de o alergie, dar nu au fost încă la medic? „Sfatul meu este ca atunci când o persoană vede că are niște simptome care se repetă sezonier, de tip rinită, astm, care ar putea însemna o alergie respiratorie sau care face reacții cutanate și digestive la consumul unui aliment, este bine să ia legătura în primul rând cu medicul de familie, care îl poate direcționa către un medic alergolog, iar acesta poate pune diagnosticul corect și poate recomanda investigațiile corecte care să ducă la înțelegerea cauzei bolii și care înseamnă apoi un tratament țintit, în funcție de diagnosticul pus.”

„Am văzut zeci și zeci de pacienți care au trăit o viață de calvar crezând că sunt alergici la toate alimentele pâmântului și de fapt erau toleranți. Este foarte important să te vadă un alergolog pentru boala alergică”, încheie medicul.

–

Surse foto: Arhiva personală prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu, Dreamstime.com, Pixabay.com.