Țara cu cei mai mulți mari arși din Europa, dar fără niciun centru pentru tratarea lor. Cum ne-a prins al doilea Colectiv din nou nepregătiți

​La aproape 8 ani de la incendiul din clubul Colectiv, România este din nou prinsă nepregătită de un incendiu de mari dimensiuni, cu zeci de răniți care au suferit arsuri grave: un deces și 57 de răniți este bilanțul de până acum al dublei explozii înregistrate sâmbătă seară la stația GPL din Crevedia. Cifrele arată că vorbim despre cel mai grav episod cu pacienți cu arsuri produs în țara noastră după Colectiv. Autoritățile nu au fost în stare, în acești 8 ani, să construiască niciun centru pentru tratarea marilor arși. La nivelul țării avem doar 24 de paturi de spital pentru arsuri medii, transferurile pacienților cu arsuri grave în străinătate rămân o raritate chiar dacă avem un Mecanism de transfer aprobat prin Ordin de ministru, iar, recent, Ministerul Sănătății a încercat să transforme „din pix” paturile pentru tratarea pacienților cu arsuri medii pe care le avem în țară în centre de arși, „îndulcind” pe hârtie standardele.

Spitalele din România au doar 24 de paturi pentru îngrijirea pacienților cu arsuri medii și niciunul pentru mari arși

La aproape 8 ani de la Colectiv, cifrele vorbesc de la sine: avem doar 24 de paturi în unități funcționale pentru arși – care pot trata arsuri medii, până la o anumită complexitate – și centre de mari arși în construcție „pe hârtie” de foarte mulți ani.

Nu este clar câte dintre aceste 24 de paturi erau deja ocupate de pacienți cu arsuri înaintea dublei explozii de aseară – autoritățile nu au făcut precizări pe această temă.

În acest moment, 4 pacienți răniți grav sâmbătă seară au fost transferați în Belgia, respectiv Italia, iar astăzi vor urma alte transferuri, potrivit șefului Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat.

Potrivit unui raport oficial întocmit de Ministerul Sănătății în anul 2021 și consultat de HotNews.ro, numărul de paturi autorizate de Ministerul Sănătății în „unități specializate în tratamentul pacienților critici cu arsuri severe” – unități funcționale pentru arși, nu centre de mari arși, care pot trata, practic, doar pacienți cu arsuri până la o anumită complexitate, adică arsuri medii – este de 24 pentru adulți și 13 pentru copii:

• 6 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca);

• 5 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri, București – Spital monodisciplinar (chirurgie plastică și ATI), care nu poate primi mari arși politraumatizați;

• 3 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”, București;

• 5 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara;

• 5 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” Iași;

• 2 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, desființate ca urmare a unor lucrări de renovare, aflate în acest moment în reorganizare și reconformare la standarde în urma controlului efectuat de Inspecția Sanitară de Stat;

• Total: 24 de paturi în unități funcționale pentru arși – pentru tratarea arsurilor de complexitate medie.

––––––––––––––––––––––

• 10 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” ;

• 3 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul de Urgenţă pentru Copii „Sf. Maria” Iași.

Pacient mare ars / Foto: Inquam Photos / Ovidiu Micsik

Pe lângă cele 24 de paturi destinate tratamentului pacienților critici cu arsuri severe, există și un număr de aproximativ 300 paturi de arși în spitalele județene și municipale din întreaga țară. Aceste paturi sunt dedicate îngrijirii pacienților cu arsură de severitate mică spre medie și necesită îmbunătățiri, se preciza în raportul Ministerului Sănătății.

România ar fi trebuit să construiască, încă din anul 2014, când a fost aprobată o Hotărâre de Guvern în acest sens, 4 centre pentru pacienții mari arși – două la București, unul la Timișoara și unul la Târgu Mureș.

9 ani mai târziu, nu este clar când vor fi gata aceste centre.

În noiembrie 2018, pe vremea când se afla la conducerea Ministerului Sănătății, fostul ministru Sorina Pintea declara că cele 4 centre urmau să fie construite după anul 2020 – „un termen realist”, spunea atunci Sorina Pintea.

Tot fostul ministru Sorina Pintea explica, în 2018, și motivul pentru care centrele existau doar pe hârtie, la 4 ani de la aprobarea Hotărârii de Guvern ce prevedea construirea lor: „a fost multă birocraţie, multă delăsare şi ani de zile în care lumea nu s-a interesat”.

Pe 22 august, ​Ministerul Sănătății anunța că a semnat contractul pentru construirea unui Centru de Mari Arși în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București, precizând că lucrările vor începe în prima săptămână din septembrie.

Tot pe 22 august, Ministerul Sănătății anunța că lucrările de construcție a Centrului de Mari Arși de la Timișoara au început în luna iunie, iar până la finalul anului ar urma să fie semnat și contractul pentru construirea Centrului de Mari Arși de la Târgu-Mureș.

Supraviețuitorii incendiului din Colectiv, în război cu ministerul lui Rafila: centre de mari arși „din pix”

În luna iulie, Ministerul Sănătății a publicat în transparență decizională un proiect de Ordin „privind modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 476/2017 privind organizarea și funcționarea structurilor care acordă asistență medicală și îngrijirea bolnavilor cu arsuri”.

O parte dintre supraviețuitorii incendiului din clubul Colectiv au adus la acel moment acuzații dure instituției conduse de Alexandru Rafila, afirmând că, în lipsa centrelor pentru marii arși, Ministerul Sănătății vrea, prin acest Ordin, să modifice criteriile și să transforme astfel, pe hârtie, „din pix”, secțiile de arși existente – care pot trata doar arsuri de complexitate mică și medie – în structuri pentru mari arși.

O parte dintre supraviețuitorii incendiului de acum aproape 8 ani, dar și rude ale victimelor, au trimis instituției conduse de Alexandru Rafila, după publicarea în transparență a acestui proiect de Ordin, o scrisoare în care făceau acuzații dure: Ministerul Sănătății ar încerca să modifice „din pix” structurile existente, care nu sunt însă la standarde de mari arși, în centre pentru mari arși.

Printre semnatarii scrisorii depuse la Ministerul Sănătății s-au numărat:

• Eugen Iancu, președinte Asociatia Colectiv GTG 3010 – tatăl lui Alexandru Iancu (22 de ani), decedat după incendiul din clubul Colectiv

• Narcis Hogea, președinte Asociația „În numele lui Alexandru” – tatăl lui Alex Hogea (19 ani), decedat după incendiul din clubul Colectiv

• Monica Althamer, director „Spitale publice din bani privați”, Fundatia Metropolis, activist pentru drepturile pacienților și fost secretar de stat în Ministerul Sănătății

• Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului din Colectiv, activist pentru drepturile pacienților cu arsuri severe

• Bogdan Moleșag, supraviețuitor al incendiului din Colectiv, psihoterapeut

• Adrian Albu, supraviețuitor al incendiului din Colectiv, activist pentru drepturile pacienților cu arsuri severe

• Tedy Ursuleanu, supraviețuitoare a incendiului din clubul Colectiv.

Aceștia au acuzat Ministerul Sănătății de „coborâre gravă” a standardelor pentru construcția centrelor pentru arși și de faptul că vrea să facă centre „din pix”.

Eugen Iancu, tatăl unui tânăr de 22 de ani mort după incendiul din clubul Colectiv / Foto: Agerpres

România este țara europeană cu cei mai mulți mari arși anual. Nu avem însă niciun centru pentru tratarea lor, iar transferul pacienților în străinătate ține în continuare de noroc sau dacă se lasă cu scandal în presă

România este țara europeană cu cele mai multe cazuri de pacienți cu arsuri critice (mari arși), dar este incapabilă să îi trateze. La 7 ani de la Colectiv, România nu are niciun măcar un singur centru pentru tratarea marilor arși, cu toate că autoritățile promit construirea a 4 astfel de centre încă din anul 2014.

Transferul în străinătate al cazurilor grave ține în continuare de noroc sau de presiunile care se fac – de către presă sau de către supraviețuitorii incendiului de acum aproape 8 ani – cu toate că un Mecanism de transfer cu criterii clare a fost aprobat acum aproape 3 ani prin Ordin al ministrului Sănătății. În plus, infecțiile nosocomiale rămân în continuare o bombă cu ceas – sunt subraportate în majoritatea spitalelor din țară.

10.000 de pacienți se prezintă anual la camerele de gardă ale spitalelor din România pentru leziuni de arsură, iar circa 4.000 de cazuri necesită internare pentru supraveghere și tratament de specialitate, se arată într-un raport oficial al Ministerului Sănătății, elaborat în anul 2021 și consultat de HotNews.ro

În jur de 1.400 – 1.500 de pacienți reprezintă cazuri de severitate medie și mare, care necesită îngrijiri spitalicești cu o durată mai mare de două săptămâni și, ulterior, servicii de recuperare medicală specializată.

Numărul de decese cauzate de leziuni postcombustionale este de aproximativ 200 pe an, arată raportul Ministerului Sănătății din anul 2021.

Neavând condiții în spitale pentru a trata cazurile de arsuri foarte grave, supraviețuitorii incendiului din Colectiv și presa au pus presiune pe autorități ca acestor pacienți să li se dea o șansă prin transfer cât mai rapid într-un spital din afara țării.

Ministerul Sănătății / Foto: Agerpres

Așa s-a născut Mecanismul de transfer pentru pacienții mari arși. La elaborarea mecanismului au lucrat medici și supraviețuitori ai incendiului de acum 7 ani. Mecanismul de transfer a fost elaborat, în cea mai mare parte, în mandatul de ministru al Sănătății al Sorinei Pintea. În toamna anului 2019, la plecarea Sorinei Pintea de la conducerea Ministerului Sănătății, proiectul de act normativ pentru aprobarea Mecanismului de transfer al marilor arși era aproape finalizat.

Mecanismul a mai zăcut însă mai bine de un an în sertarele Ministerului Sănătății, până să fie aprobat prin Ordin de ministru de Nelu Tătaru, în decembrie 2019, la presiunea supraviețuitorilor incendiului din Colectiv și a presei.

Funcționează însă Mecanismul de transfer? Mai mult nu decât da, arată cifrele.

În perioada 2016 – 2020, înainte de aprobarea Mecanismului de transfer, România a efectuat 40 transferuri internaționale de pacienți mari arși.

În 2021, primul an după aprobarea Mecanismului de transfer, autoritățile din România au transferat pentru tratament în străinătate 22 de pacienți cu arsuri.

În primele 9 luni ale anului 2022 însă, în mandatul lui Alexandru Rafila, doar 10 pacienți mari arși au fost transferați (sursa: date oferite de Ministerul Sănătății, la solicitarea HotNews.ro).

Practic, cifrele oficiale arată că numărul pacienților mari arși transferați nu a crescut nici după aprobarea Mecanismului de transfer, chiar dacă acesta prevede criterii și termene clare de transfer pentru pacienții cu arsuri complexe.