Locul unde pacienții fără venituri și fără adăpost sunt tratați regește de medici: „Poți să știi oricâtă medicină, dacă nu empatizezi cu pacientul, e aproape zero”

​Cu toate că poate părea greu de crezut, există în România un loc unde pacienții fără venituri și chiar și cei fără adăpost sunt primiți cu brațele deschise și tratați regește de medici: aici, ei beneficiază de consultații, analize medicale, psiholog, oftalmolog și chiar și stomatolog gratuit. Se întâmplă la Policlinica Socială Baba Novac din București. În spatele magiei se află Fundația Inovații Sociale, care de ani de zile strânge bani din donații și sponsorizări pentru ca și cei care nu și-ar permite niciodată un medic să aibă acces la servicii medicale.

Medicul Vlad Romanescu, îngerul păzitor al pacienților defavorizați: „Poveștile de viață ale pacienților noștri sunt impresionante, te dărâmă”

De peste 13 ani, persoanele defavorizate – care nu au asigurare medicală și nu au venituri sau au venituri foarte mici – primesc servicii medicale gratuite în policlinica socială Baba Novac și clinica socială Sala Palatului ale Fundației Inovații Sociale.

Policlinica socială oferă servicii gratuite de medicină generală, cardiologie, dermatologie, obstetrică-ginecologie, laborator de analize, stomatologie, oftalmologie și asistență psihologică.

Vlad Romanescu este medic de familie și directorul medical al Fundației Inovații Sociale. În policlinica socială Baba Novac, înființată acum 13 ani, medicul Vlad Romanescu a consultat mii de pacienți.

În cei 13 ani de la înființare, în jur de 11.000 de pacienți sociali, dintre care o mare parte sunt pacienți cronici, au fost ajutați în policlinica socială, costurile fiind suportate de Fundația Inovații Sociale.

Poveștile de viață ale pacienților care ajung aici sunt impresionante, spune medicul: „Nu poți să treci peste un consult când pacientul începe să îți povestească, nu poți să nu îl asculți. Evident că afli niște lucruri care, inițial, te dărâmă. Pentru că nu poți să nu te pui în pielea pacientului și te întrebi: dacă aș fi fost eu în locul lui? Dar de cele mai multe ori, atât eu cât și echipa de aici, pot să spun așa, avem antrenament și încercăm să găsim o soluție și să gândim pozitiv la a ajuta persoana să treacă peste perioada respectivă, îi îmbărbătăm, le deschidem un pic orizonturile și către alte alte perspective.”

Medicul povestește că „am foarte, foarte multe cazuri care m-au impresionat. Majoritatea pacienților mă impresionează pentru că până la urmă, eu zic că 70% din activitatea me a de medic este în legătură cu empatia pe care o am față de pacienți. Poți să știi foarte multă medicină, dar dacă nu ai empatizat cu pacientul, e aproape zero. Adică, până la urmă, înainte de a da orice tip de tratament sau a prescrie sau a consulta un pacient, trebuie să empatizezi cu el, să-i înțelegi boala, indiferent de starea lui psihică din momentul respectiv. Și de obicei, în România, din păcate, nimeni nu vine la doctor decât dacă are o problemă de sănătate. La noi, prevenția fiind, din păcate, lăsată pe mai pe urmă. Deci, ce să vă spun? Mă impresionează orice caz. Au fost și cazuri dificile, au fost și cazuri mai simple.”

Dr. Vlad Romanescu alături de Elena (stânga), Elena-Alina (dreapta), ambele paciente ale policlinicii, și Andra, asistent social / Foto: HotNews.ro

Acum câțiva ani, acești pacienți „nici nu își imaginau că puteau veni undeva să primească asistență medicală gratuită fără să aibă venituri sau asigurare medicală și erau foarte mirați și un pic circumspecți la început în legătură cu ceea ce se întâmplă aici. Acum am devenit prieteni și vin aici cu plăcere, știu că aici li se întinde o mână de ajutor în rezolvarea problemelor.”

Policlinica socială Baba Novac a fost înființată acum 13 ani, după ce s-a observat acest „gol” din sistemul de sănătate, pentru pacienții care nu au asigurare medicală și cei fără venituri: clinica și-a propus să le pună la dispoziție acestora, pentru început, consultații de bază. Așa a luat naștere policlinica socială de astăzi.

Până acum 2 ani, clinica a lucrat cu pacienți strict sociali – fără venituri, fără asigurare medicală. Acum 2 ani, clinica a încheiat un contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, iar de atunci are grijă și de pacienți asigurați.

O parte dintre pacienții fără venituri care ajung aici sunt bolnavi cronici, așa că, după diagnosticul și ajutorul, policlinica socială îi ajută pe o parte dintre ei să se descurce în sistemul de sănătate. Spre exemplu, pacienții cu diabet sunt ajutați să intre în Programul național de diabet, care este gratuit.

O parte dintre pacienții cronici sunt ajutați aici cu medicația necesară, pe care ei nu și-o permit, precum pacienții cu boli cardiovasculare.

Altora, fundația le plătește pur și simplu asigurarea medicală, pentru a putea intra în sistemul de sănătate și a beneficia de servicii gratuite – uneori, această variantă este „mai ieftină” pe termen lung decât să fie susținuți de fundație. Este, spre exemplu, cazul pacienților oncologici, ale căror tratamente pot fi foarte scumpe.

Pe partea de stomatologie, policlinica socială primește atât pacienți fără venituri, cât și pacienți cu venituri mici, care nu și-ar permite costurile serviciilor stomatologice din alte clinici. Pe partea de oftalmologie, li se fac aici pacienților inclusiv ochelari, pe care ei nu și i-ar permite.

În alte cazuri, problemele de sănătate îi împiedică temporar pe cei ajunși aici ca pacienți să lucreze. În aceste cazuri, personalul policlinicii sociale se concentrează pe a îi aduce pe acești pacienți „pe linia de plutire”, pentru ca ei să se poată reintegra și să poată lucra din nou, spune medicul Vlad Romanescu.

Elena și Elena-Alina, pacientele policlinicii sociale: „Aici e o minune dumnezeiască”

Pacienții care intră pe ușa policlinicii sociale sunt întâmpinați și de un asistent social. Andra este asistent social la policlinica Baba Novac: „Eu văd asistența socială ca pe o plasă de siguranță pentru societate. Cumva, ne asigurăm că toată lumea funcționează, indiferent de statutul social – poate fi inclusiv o persoană cu bani, dar cu probleme de sănătate pe care nu și le poate permite, nu își poate permite să ducă tratamentele și procedurile medicale. Asistența socială nu ține cont de statut, ci de situația în care se află persoana și de ce se poate face pentru ea, în mod real.”

„Cazurile sociale sunt foarte complexe și diferă de la persoană la persoană. Noi cu asta ne ocupăm, să fim o plasă de siguranță”, adaugă ea.

Andra ține legătura cu pacienții care vin în clinică, îi ajută și uneori chiar îi însoțește să meargă mai departe la medici, în sistemul de sănătate, îi ajută uneori pe partea cu actele sau cu obținerea unor drepturi.

Elena și Elena-Alina sunt două dintre pacientele policlinicii sociale.

Elena-Alina are 55 de ani și locuiește într-o cămăruță dintr-un bloc.

Bunicii au crescut-o până la vârsta de 11 ani, când au murit. Mama ei nu a vrut să o crească, ci a vrut să „o dea” încă de la început, dar bunicii ei au luat-o să o crească. După moartea bunicilor, a locuit până la vârsta 16 ani cu mama ei. După ce a terminat 10 clase, Elena-Alina spune că a vrut „sa meargă mai departe” cu școala, dar mama ei nu a fost de acord: a trimis-o să se angajeze și a dat-o afară din casă.

Elena-Alina (55 de ani), pacientă a policlinicii sociale / Foto: HotNews.ro

Inițial, Elena-Alina a lucrat într-o fabrică, „vreo 7-8 ani”, însă după câțiva ani a fost trimisă în șomaj. Apoi, a lucrat la negru.

De atunci, a locuit cu chirie, însă a avut și nopți când a fost nevoită să doarmă în aer liber sau în scări de bloc. De-a lungul vremii, au fost și persoane care au ajutat-o cu un loc unde să poată sta și dormi, dar mereu a fost vorba doar de soluții temporare.

În tinerețe, Elena s-a îndrăgostit de cineva și a făcut un copil. Are un fiu, astăzi mare, care a rămas cu tatăl lui, din cauză că ea nu avea locuință: „Am lăsat de la mine, m-am gândit că el are situație și îi este mai bine cu tatăl lui.” Fiul Elenei a terminat ASE-ul, însă, fiind crescut de tatăl lui de la 4 ani, nu a dorit să țină legătura cu mama lui.

După divorț, Elena a început să lucreze într-o piață din București. Cu banii câștigați de acolo a reușit să trăiască în toți acești ani și să își plătească chiria.

Cel mai rău a fost în pandemie, când piața s-a închis și a rămas fără nimic. S-a angajat ca femeie de serviciu la un bloc, însă 2 ani mai târziu, administratora blocului a făcut infarct, iar noul administrator a angajat o firmă de curățenie. Elena a rămas din nou pe drumuri.

S-a angajat apoi la o firmă de curățenie, dar într-o zi i s-a făcut rău în timp ce era la lucru.

Dr. Vlad Romanescu / Foto: HotNews.ro

În toți acești ani, multă lume a îndrumat-o să meargă la primărie, să ceară o locuință. Elena a refuzat, spunând că, atâta timp cât poate să lucreze, nu vrea să ceară.

Acum însă, așteaptă cu speranță anul viitor, când i s-a promis că ar putea obține o pensie de boală: „Nu am mai avut încotro. Și bolile, și vârsta.”

„Am probleme cu coloana, cu picioarele, cu capul. Am făcut și depresie, am fost și internată. De mică am făcut, de când m-a dat mama afară”, spune Elena.

La policlinica socială a ajuns anul acesta, în martie, și, rând pe rând, a primit consultații pentru toate problemele de sănătate pe care le are. A făcut inclusiv un CT cerebral, cu ajutor de la policlinică, de unde a fost trimisă mai departe. De la o sinuzită netratată, Elena avea dureri mari și are nevoie de operație.

La clinică, Elena merge inclusiv la psiholog.

Cu o zi înainte de a o întâlni, Elenei îi fusese montată placă dentară făcută gratuit la policlinica socială. Încă se învăța să vorbească și să mănânce cu ea. Tot la policlinica socială a primit și ochelari gratuit.

„Domnul doctor mi-a spus: Hai să îți fac dinții! Eu nici nu mă gândeam. Mie mi-a căzut dantura de la sarcină, acum mulți ani”, povestește Elena-Alina.

Elena-Alina are doar un ajutor social de 170 de lei pe lună. În rest, se mai duce la „o curățenie”, când e chemată de oameni pe care îi cunoaște sau e recomandată de cineva.

„E foarte greu când rămâi singur și nu ai unde să te duci”, spune ea.

Elena, cealaltă pacientă a clinicii cu care am stat de vorbă, are 58 de ani. Acum 9 ani și-a pierdut apartamentul, din cauza unor datorii. Elena spune că a avut o sumă restantă, dar care „făcea parte din frauda administratorului”. A umblat ani de zile prin tribunale.

Elena (58 de ani), pacientă a policlinicii sociale / Foto: HotNews.ro

„O minune dumnezeiască” – așa descrie Elena policlinica socială, despre care a aflat de pe internet.

„Aici m-am făcut om, care mă vedeți acum că merg: fizic, psihic, cum vreți.”, povestește ea.

După ce și-a pierdut apartamentul, Elena și-a pierdut și fiul, care a murit de cancer, la scurt timp după ce murise și mama Elenei.

Acum, locuiește împreună cu fiica ei și familia acesteia într-un apartament cu chirie. Nepotul Elenei – fiul fiicei sale – s-a născut cu probleme de sănătate. Și asta a apăsat mult pe bugetul familiei, Elena fiind acum la capătul puterilor.

Elena nu are venituri constante – face uneori menaj la unele familii, atunci când este chemată, dar nu are un venit constant.

După ce a descoperit policlinica socială, Elena a venit rând pe rând, aici, la consultații de toate tipurile – de toate specialitățile medicale. I-a fost refăcută inclusiv dantura, în condițiile în care povestește că „de la 28 de ani, eu nu aveam dinți. Când cineva vine și trage de tine să fii om, este cu totul altceva.”

Elena și Elena-Alina, pacientele policlinicii / Foto: HotNews.ro

Cristiana Mateoiu, directorul Fundației Inovații Sociale:

Cristiana Mateoiu este președintele Fundației Inovații Sociale. De 13 ani, fundația pe care o conduce strânge bani din donații și sponsorizări pentru a putea oferi servicii medicale gratuite persoanelor defavorizate – care nu au asigurare medicală și nu au venituri.

„Avem foarte mulți pacienți. Sunt persoane care nu au loc de muncă sau, pur și simplu, din tot felul de motive și-au pierdut sau nu și-au câștigat drepturile pe care le au după o viață de muncă. Avem foarte mulți pacienți vârstnici care, cu toate că teoretic ar fi avut dreptul la o pensie, din cauza unor probleme legale, nu au reușit să își recupereze sau să își acceseze pensia. Deci una peste alta, ei sunt neasigurați, ceea ce înseamnă că nu au medic de familie, nu au acces la specialiști, nu au acces la nimic, pentru că neasigurații au, practic, acces doar la servicii de urgență”, povestește pentru HotNews.ro Cristiana Mateoiu, directorul executiv al Fundației Inovații Sociale.

„Marea majoritate a pacienților noștri din această categorie sunt pacienți bolnavi cronic, ceea ce înseamnă că au nevoie de medicație și de monitorizare permanentă până la sfârșitul vieții lor”, mai spune ea.

Pentru cei care au încă o vârstă de angajare, „noi ne-am străduit în toți acești 13 ani să le găsim soluții și să-i susținem să se reintegreze în muncă. Pentru cei vârstnici, practic, șansa lor de a avea vreodată asigurare medicală s-a terminat. Și atunci, noi suntem, pentru acești oameni, singura soluție până la sfârșitul vieții lor de a avea acces la medicamentele de care au nevoie ca să supraviețuiască”, explică directorul fundației, Cristiana Mateoiu.

Echipa policlinicii sociale colaborează inclusiv cu direcțiile de asistență socială și cu alte ONG-uri, care trimit aici pacienți fără posibilități.

Marea majoritate a celor care ajung aici „sunt într-o stare avansată de deteriorare a sănătății”, deoarece nu au mai fost văzuți de foarte mult timp de un medic.

Cristiana Mateoiu, directorul executiv al Fundației Inovații Sociale / Foto: HotNews.ro

La policlinica socială ajung inclusiv pacienți cu dizabilități „care nu au reușit să își facă un dosar care să le certifice dizabilitatea și să-i transforme în persoane asigurate. Și, iarăși, aici încercăm să le dăm o mână de ajutor, să-i susținem să își recapete drepturile, iar până atunci sunt în grija noastră”.

În policlinică s-a deschis și un cabinet de medicină de familie, astfel încât, pe măsură ce acești pacienți devin asigurați, datorită unui efort comun, ei să poată fi înscriși pe lista unui medic de familie și ghidați mai departe în sistemul de sănătate.

Pe lângă persoanele fără venituri sau fără adăpost, o categorie importantă de pacienți care se adresează policlinicii sociale e reprezentată de „mamele cu mulți copii, care și-au dedicat viața familiei și creșterii copiilor, nu au avut un serviciu, acesta a fost serviciul lor, pentru că majoritatea care au mulți copii au fost poate susținute de soți, care fie au decedat, fie le-au părăsit, sunt și situații în care aceștia execută pedepse în pușcărie. Iar ele rămân cu toată greutatea creșterii copiilor, și dacă sunt și bolnave, problema aceasta devine extrem de dificilă pentru ele, și atunci, noi suntem acolo să le ajutăm”.

Despre medicul Vlad Romanescu, cel care a consultat, în ultimii ani, mii de pacienți defavorizați, Cristiana Mateoiu spune că este „eroul nostru”.

Policlinica Baba Novac oferă, de ceva timp, și servicii contra cost persoanelor care își permit să plătească consultațiile, iar fondurile astfel obținute sunt direcționate tot către programele sociale.

Cam 35% din costuri sunt acoperite în acest fel, în timp ce restul de 65% se strâng din donații și sponsorizări.

Pentru fundație se pot dona 2 euro lunar prin SMS la 8844 cu cuvântul SOARTA. La final de an, companiile pot direcționa 20% din impozitul pe profit sau pot face o sponsorizare prin declarația 177.