Semnătura electronică și lanțul de încredere

Accesibilă oricărei persoane care deține o adresă de email și oferind numeroase avantaje, semnătura electronică, în mod paradoxal, nu se bucură de suficientă încredere și nu este folosită pe scară largă. De cele mai multe ori, atunci când sunt acceptate documente semnate electronic, acestea trebuie semnate utilizând semnătura electronică bazată pe certificat digital calificat, aceasta fiind singura semnătură căreia Legea nr. 455/2001 îi conferă aceleași efecte pe care le conferă semnăturii olografe.

Identitatea electronică și platformele pentru semnarea electronică a documentelor

Totuși, există platforme (unele gratuite și ușor accesibile) care oferă soluții de semnătură electronică fără certificat digital calificat, cu un grad înalt de încredere. Chiar dacă nu se bazează pe certificat digital calificat care să ateste că semnătura respectivă aparține unei persoane anume – domnului X sau doamnei Y, platformele la care mă refer certifică faptul că semnăturile aplicate pe documentele electronice aparțin persoanei care utilizează o anumită adresă de email.

Semnatarul se autentifică cu o adresă de email (de multe ori autentificarea se face cu dublu factor, prin email și telefon) și după ce semnează electronic, operatorul platformei (terț față de semnatarul sau semnatarii documentului electronic) certifică faptul că respectivul document a fost semnat de persoana care utilizează adresa de mail respectivă și că documentul nu a fost modificat după semnare.

Ca să înțelegem nivelul de încredere și forța probantă a unor documente semnate electronic în maniera arătată, trebuie să avem în vedere mai multe aspecte.

În primul rând, o adresă de email este un element de identificare destul de puternic iar aceasta se datorează faptului că fiecare adresă de email este unică. Putem să avem două persoane cu același nume, însă nu vor exista niciodată două adrese de email identice.

În al doilea rând, pe baza prevederilor Legii nr. 365/2002 privind comerțul electronic, cumpărăm online bunuri sau servicii cu o simplă adresă de email, fără să fie nevoie de vreun act de identitate sau de certificat digital calificat. La fel, în baza art. 8 din OUG nr. 85/2004, se pot încheia contracte privind servicii financiare la distanță, fără ca pentru aceasta să fie nevoie de o semnătură olografă sau de o semnătură electronică extinsă bazată pe certificat digital calificat.

Prin Decizia nr. 23/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că aceste contracte reprezintă titluri executorii chiar „în lipsa semnăturii olografe sau a semnăturii electronice extinse”. Nu în ultimul rând, trebuie să avem în vedere că folosirea fără drept a unei identități electronice poate să constituie infracțiune. Art. 325 din Codul penal incriminează falsul informatic, respectiv „fapta de a introduce, modifica sau șterge, fără drept, date informatice [...], rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice”.

În aplicarea acestui text, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat de curând (25 ianuarie 2021) în sensul că deschiderea unui cont pe o rețea de socializare folosind ca nume de utilizator numele unei alte persoane, introducând date personale reale care permit identificarea acesteia, întrunește două dintre cerințele esențiale ale infracțiunii de fals informatic. Decizia ICCJ este obligatorie pentru toate instanțele din România.

Forța probantă a documentelor semnate electronic fără certificat digital calificat

La întrebarea dacă un contract semnat în modul arătat are forță probantă suficientă, în general juriștii au rezerve. Având în vedere prevederile Legii nr. 455/2001, nu puțini sunt aceia care opinează că, în lipsa unei semnături bazate pe certificat digital calificat, documentele semnate electronic reprezintă doar început de dovadă scrisă, iar cei care se bazează pe ele vor trebui să aducă elemente de probă suplimentare.

Totuși, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, există o reglementare specială cu privire la forța probantă a înscrisurilor pe suport electronic (art. 282-284). Conform acestor prevederi, pentru a beneficia de forța probantă prevăzută de lege, un document pe suport informatic trebuie să fie inteligibil și să prezinte garanții privind integritatea sa. Integritatea se prezumă dacă înscrierea datelor este efectuată de către un profesionist.

Prin natura lor, documentele electronice sunt susceptibile de a fi modificate relativ ușor, fără ca modificarea să fie evidentă. Un document scris într-un soft de editare poate fi alterat foarte ușor de către orice utilizator care are acces la respectivul document, astfel că, într-o atare situație, nu există nicio garanție de integritate. La fel, un email transmis succesiv de mai multe persoane ar putea fi modificat cu oarecare ușurință de destinatarii subsecvenți, fără ca aceste schimbări să fie evidente.

Cred totuși că este greșit să concluzionăm că orice document pe suport electronic care nu este semnat cu certificat digital calificat este vulnerabil și că nu poate îndeplini cerințele de integritate prevăzute în Codul de procedură civilă. Documentele electronice semnate prin utilizarea platformelor la care mă refer nu sunt nici simple email-uri și nici simple documente editabile pe care orice utilizator le poate modifica.

Dimpotrivă, certificarea oferită de titularul platformei, acționând în calitate de profesionist ar trebui să fie suficientă pentru a aplica prevederile din Codul de procedură civilă conform cărora există o prezumție de autenticitate, atâta timp cât înscrierea datelor din documentul electronic este făcută de un profesionist.

Deci, ori de câte ori o persoană se bazează pe un înscris generat prin platforme de genul celor descrise mai sus, acesta ar trebui să se bucure de prezumția de autenticitate doar prin simplul fapt că semnarea s-a făcut prin intermediul unei platforme puse la dispoziție de un profesionist, iar acel profesionist, în calitate de titular al platformei certifică atât conținutul documentului, cât și identitatea electronică unică (adresa de email) a semnatarului/semnatarilor.

Un articol semnat de ​Bogdan Halcu, Managing Associate al Țuca Zbârcea & Asociații.