Stop joc. Când singura strategie care îți mai rămâne e să te alegi pe tine însăți

După 4 luni în care nu i-am răspuns la niciun mesaj, i-am zis că e OK să ne vedem. Credeam c-o fac pentru că îmi era foarte dor de el și voiam să știu ce mai face. Dar adevărul era că o făceam în speranța că lucrurile o să fie diferite de data asta. Că în sfârșit o să mă vrea, o să mă aleagă și o să mă iubească exact așa cum visam. 

Iar pentru că mi-era teamă că n-ar vrea să vină din alt oraș doar pentru o cafea, i-am propus să ne luăm o cazare. În sinea mea, știam că nu sunt destul de importantă pentru el. Știam că nu sunt o prioritate. Nu era prima dată când speram să îl câștig cu sex. 

Așa că eram entuziasmată, dar și foarte anxioasă. 

Îl așteptam pe o bancă în mall la ora stabilită. Întârzia, așa cum îi stătea în obișnuință. Dar îmi plăcea senzația de așteptare. Mă făcea să îmi doresc și mai mult să îl văd, deși o altă parte din mine voia să nu mai vină deloc, știind că ăla ar fi fost cel mai sănătos lucru din lume. 

Dar când l-am văzut venind vesel, diferit, parcă ceva mă atrăgea și mai tare. 

* 

Ne-am cunoscut cu 5 ani în urmă în Academia Militară unde am fost colegi de grupă, devenind în timp destul de apropiați. Vorbeam ore în șir despre orice. Alergam împreuna. Stătea de vorbă cu mine până la 3 dimineața când mă copleșea anxietatea. Știa să mă facă să râd și îmi spunea că îi place să mă vadă râzând în hohote. Înainte să adormim, mă strângea atât de tare în brațe, încât mă simțeam ca un embrion în uterul mamei. Nu îmi mai trebuia nimic.

Așa am alunecat într-o relație neoficială, ascunsă. 

Ma îndrăgostisem. Dar nu voiam să îmi recunosc asta, pentru că nu voiam să fiu eu aia slabă. Credeam că nu e normal, poate și pentru că nu-l simțeam pe el îndrăgostit. Poate de-asta îmi era greu să spun ce simt și îmi era frică de intimitatea unei relații adevărate, în care spui ce te deranjează, în care exprimi nevoi, în care nu te faci mic ca să încapi în spațiul celuilalt. 

Îmi tot spunea că s-a atașat destul de mult, că îi plăceau lucruri la mine, că eram specială și importantă pentru el, dar și că era foarte confuz și că nu știa ce să facă. Eu nu îl credeam, îi invalidam vorbele, iar el încerca să se explice și apoi se supăra. Cred că ne manipulam reciproc într-un fel sau altul, neștiind să ne oferim ce aveam nevoie. 

*

În tot timpul până la cazare și inclusiv acolo, mă uitam la el și nu îmi venea să cred cât de diferit era față de ultima dată când ne văzuserăm. Mult mai relaxat și mai încrezător în el, dar parcă și cu o distanță care se căscase între noi.

Nu părea foarte atent la mine, în timp ce eu eram absorbită de el.

Îmi povestea entuziasmat de noile lui planuri – călătorii, drumeții pe munte, curs de parașutism, schimbări în stilul de viață –, iar eu căutam orice indiciu din care să reiasă că poate fac și eu parte din ele. Dar nici nu m-a întrebat de ale mele. Mă făcea să mă simt ca o distracție de weekend. 

– Adriana, eu țin foarte mult la tine, mi-a spus pe un ton trist în timp ce stăteam în liniște pe canapeaua de la cazare. Voia să luăm lucrurile treptat, ca și cum de-abia ne-am cunoscut și urmează să intrăm într-o relație. Dar noi ne știam deja prea bine și totul suna a pretext. Am continuat să îl privesc în tăcere până s-a întins spre mine și m-a cuprins în brațe.

Îmi doream să nu îmi mai dea drumul niciodată.

Căldura aia a îmbrățișării lui era tot ce aveam nevoie. Însă pentru o relație nu era suficient. 

– Nu mă simt deloc în siguranță în relația asta. E mult mai bine să rămână încheiată așa cum am stabilit acum câteva luni, i-am spus într-un mod nesigur, dorindu-mi nespus de mult să mă contrazică.

Dar nu a făcut-o.

În schimb, m-a sărutat încet și blând ca un semn de consolare. Apoi am făcut sex.

– Îmi doresc atât de mult să te am în viața mea zi de zi. Te-aș vrea lângă mine mereu, îi spuneam șoptit in timp ce mă săruta.

S-a oprit, uitându-se uimit la mine. Așteptam un răspuns, o reacție. Mă privea insistent.

Zâmbind, mi-a spus că el se gândește să se apuce de facultatea de drept.

Citește continuarea pe platforma editorială UNFINISHED LOVE STORIES.

Acest text face parte din proiectul UNFINISHED LOVE STORIES – o platformă editorială ce publică povești reale despre iubire în sens larg. În fiecare duminică dimineață, vei putea citi pe Hotnews.ro și pe unfinishedlove.ro o nouă poveste ce dă iubirii o nouă valență. Dacă ai și tu o întâmplare adevărată, unică și imperfectă, care explorează universul relațiilor contemporane, trimite-o către echipa editorială.

Articol scris de Adriana Bordei 

Parteneriat media