Strategia lui Dragnea: Monumentele de interes local, la mana primarilor. Consiliul  Bucurestiului – competente in agricultura

Primarii, consilierii locali si cei judeteni vor primi o serie intreaga de noi puteri de la ministere, printre care si protectia monumentelor de interes local sau a mediului, potrivit unei noi Strategii de descentralizare, puse in dezbatere publica, vineri, de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice. Strategia ministrului Liviu Dragnea prevede, printre altele, prerogative sporite in agricultura si pescuit pentru Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

Un nou proiect de Strategie generala de descentralizare, initiat de Ministerul lui Liviu Dragnea, propune un nou transfer de competente si puteri de la ministere la consiliile judetene si locale, in 7 domenii:

• Agricultura. Strategia propune transferul de la Ministerul Agriculturii la nivelul judetelor al competentelor privind implementarea politicilor nationale si reglementarilor in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale, exercitate in prezent de: Directiile pentru agricultura judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, Oficiile de studii pedologice si agrochimice judetene, Casele agronomului, Filialele regionale aflate in subordinea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.

„In acest context, consiliile judetene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti vor exercita noi competente in domeniul agriculturii, dezvoltarii rurale, precum si competente in domeniul pescuit si acvacultura, pe langa cele exercitate in prezent de Camerele agricole judetene„, se arata in strategie. Practic, Consiliul General al Capitalei ar urma sa primeasca atributii si competente in agricultura si pescuit, avand in vedere totusi ca nu poate fi vorba de dezvoltare rurala in municipiul Bucuresti.

In prezent, administratia locala are deja o seie de competente transferate, prin infiintarea camerelor agricole judetene rezultate prin reorganizarea Oficiilor de Consultanta Agricola, ca institutii publice descentralizate, cu personalitate juridica, in subordinea consiliilor judetene.

• Cultura. „In aplicarea principiului subsidiarității, în domeniul culturii, autoritățile administrației publice locale sunt cele mai interesate în gestionarea, protejarea și punerea în valoare a resurselor aflate pe teritoriul acestora, inclusiv a patrimoniului cultural mobil şi imobil. Astfel, acestea sunt cele mai în măsură să exercite competențe referitoare la gestionarea, protejarea și punerea în valoare a bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural mobil şi imobil de interes local (exclusiv monumentele istorice din Clasa B)„, se arata in documentul Ministerului Dezvoltarii.

Judetele ar urma sa mai preia de la Minister si competentele privind avizarea concesionarii, darii in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica sau inchirierii cladirilor monument istoric proprietate publica a unitatii administrativ-teritoriale. Tot la judete ar urma sa intre si avizarea unor actiuni asupra monumentelor de Clasa B – de interes local:

• avizarea concesionarii, darii in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica sau inchirierii cladirilor monument istoric proprietate publica a unitatii administrativ-teritoriale;
• avizarea interventiilor asupra monumentelor istorice de clasa B;
• avizarea clasarii si declasarii monumentelor istorice de clasa B;
• avizarea documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului pentru instituirea, delimitarea si reglementarea construirii zonelor de protectie a monumentelor istorice de clasa B sau a zonelor construite protejate cu monumente istorice de clasa B.

Strategia lui Dragnea vizeaza transferul la nivelul judetelor al competentelor privind implementarea politicilor nationale si reglementarilor in domeniul culturii exercitate in prezent de Directiile judetene pentru cultura si patrimoniul national, respectiv Directia pentru Cultura a Municipiului Bucuresti, aflate in subordinea Ministerului Culturii.

• Turismul. In domeniul turismului, proiectul de strategie vizeaza descentralizarea competentelor de  emitere a brevetului de turism, precum si cele de autorizare, avizare si clasificare in turism.  In prezent, aceste competente sunt exercitate de catre Autoritatea Nationala pentru Turism. 

• Mediul – judetele iau intretinerea plajelor. Viitoarea strategie muta de la Ministerul Mediului la consiliile judetene competentele privind implementarea politicilor nationale si reglementarilor exercitate de Agentiile judetene pentru protectia mediului si a municipiului Bucuresti, aflate in subordinea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului. Primariile si consiliile locale preiau competentele de realizare a lucrarilor de intretinere si ecologizare a plajelor turistice pe a caror raza administrativ-teritoriala se afla. In expunerea de motive a strategiei se arata, cu titlu de exemplu, ca emiterea avizului de mediu va intra in competenta consiliilor judetene, care vor prelua si personalul cu atributii in domeniile care fac obiectul competentelor transferate.  „Practic, daca acest aviz ar fi emis la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale (comuna/oras/municipiu), autoritatile administratiei publice locale respective nu ar putea gestiona eficient problematica respectiva cu personalul de care dispun, din simplul motiv ca personalul existent la nivelul actualelor agentii judetene, personal cu vasta experienta si expertiza, nu ar putea fi repartizat la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale”, se arata in expunerea de motive.

In schimb, atributiile privind inspectia si controlul mediului raman la nivelul administratiei centrale, sustine Ministerul Dezvoltarii Regionale.

• Sanatate. Judetele iau competentele privind implementarea politicilor nationale si reglementarilor in domeniul sanatatii, exercitate in prezent de: directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti; centrele de diagnostic si tratament; centrele medicale; laboratoarele, finantate integral din venituri proprii si din contractele incheiate prin sistemul de asigurari sociale de sanatate; centrele judetene de intretinere si reparare a aparaturii medicale; policlinicile cu plata, finantate integral din venituri proprii.

Si in prezent, spitalele sunt administrate de autoritatile locale, cu bani de la bugetul de stat, transferati cu destinatie obligatorie. Programele nationale de sanatate vor fi elaborate in continuare de catre Ministerul Sanatatii, cu participarea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, derularea acestora urmand a se realiza de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.

• Educatie – activitati extrascolare. Judetele si municipiile preiau competentele privind implementarea politicilor nationale si reglementarilor in domeniul educatiei extrascolare, exercitate in prezent de: palatele copiilor la nivelul judetelor;  cluburile copiilor la nivelul unitatii administrativ-teritoriale pe raza carora se afla; cluburile sportive scolare la nivelul unitatii administrativ-teritoriale pe raza carora se afla.

Si in prezent, autoritatile locale au deja o serie intreaga de puteri in invatatmantul preuniversitar, administrand si finantand scolile, cu bani transferati de la bugetul de stat, cu destinatie indicata strict.

• Tineret si sport. Judetele, respectiv a municipiile preiau implementarea politicilor nationale si reglementarilor in domeniul tineretului si sportului, exercitate in prezent de: directiile judetene pentru sport si tineret la nivelul judetelor, respectiv la nivelul Municipiului Bucuresti; centrele de agrement la nivelul judetelor, respectiv la nivelul municipiului Bucuresti; casele de cultura ale studentilor la nivelul judetelor, respectiv la nivelul municipiului Bucuresti; cluburile sportive, precum si a bazelor sportive la nivelul unitatii administrativ-teritoriale pe raza carora se afla. Pana acum, autoritatile locale au primit deja, in perioada 2011-2012, 26 de centre de agrement.

documente

Anexa-Strategia descentralizarii

(20 Mar 2015) DOC, 231KB

Pe langa puterea de a reglementa cele 7 domenii, autoritatile locale vor beneficia si de patrimoniul ale caror prerogative le vor prelua. Astfel, strategia prevede „transferul patrimoniului aferent competentelor descentralizate prin adoptarea actelor normative corespunzatoare”.

Strategia ar urma sa se fie aplicata prin mai multe legi sectoriale, care sa prevada si trnsferuri de bugete de la ministere la autoritatile locale.

Astfel, creditele bugetare utilizate la nivelul ministerelor pentru finantarea activitatilor descentralizate prevazute de legile sectoriale vor constitui executie definitiva a bugetelor acestora.

Mai departe, cu banii neutilizati se vor majora sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru unitatile administrativ-teritoriale in vederea finantarii cheltuielilor descentralizate si se vor diminua in mod corespunzator bugetele ministerelor.

De asemenea, plafonul cheltuielilor de personal, stabilit prin legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificati in cadrul anului fiscal-bugetar, se va modifica prin diminuarea plafonului cheltuielilor de personal ale bugetului de stat, bugetului institutiilor/activitatilor finantate integral si/sau partial din venituri proprii si majorarea plafonului cheltuielilor de personal ale bugetului general centralizat al unitatilor administrativ-teritoriale cu influentele determinate de aplicarea prevederilor legale.

Ministerul lui Dragnea sustine ca, prin descentralizarea propusa, urmareste „consolidarea capacitatii administratiei publice de a furniza servicii publice diversificate si de calitate cetatenilor”.

• Scurta istorie a regionalizarii si descentralizarii in Guvernul Ponta

Noua strategie apare la capatul unor incercari esuate de regionalizare si descentralizare.

Guvernul Ponta a initiat, in anul 2013, un proces de regionalizare, in care peste actualele judete se introducea un nou nivel de unitati teritorial-administrative cu personalitate juridica – regiunile.

Masura ar fi implicat automat revizuirea Constitutiei, care prevede oficial trei niveluri ale organizarii teritoriale a tarii: „Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, in comune, orase si judete”.

Planurile guvernului au fost date peste cap de Curtea Constitutionala, care a emis o decizie prin care se ingreuna validarea referendumului necesar revizuirii Constitutiei.

In iunie 2013, Curtea Constitutionala a decis ca modificarea Legii referendumului, prin care a fost scazut pragul de prezenta, este constitutionala in masura in care nu se aplica un an de la data intrarii in vigoare.

Calendarul era astfel impins in anul 2014, an electoral, ceea ce facea practic imposibila o regionalizare.

Asa ca Liviu Dragnea a incercat o solutie de compromis – o descentralizare adminstrativa prin care liderii din teritoriu – asa-numitii baroni locali – primeau puteri sporite de la Guvern, inaintea anului electoral 2014 in care rolul lor in strangerea voturilor pentru candidatul USL la prezidentiale era crucial.

In 10 ianuarie 2014, si proiectul lui Dragnea de descentralizare a primit o lovitura din patea Curtii Constitutionale, care l-a respins pe motiv ca incalca, printre aletele principiul autonomiei locale, principiul legalitatii, regimul constitutional al proprietatii.

Si descentralizarea a fost ingropata in cele din urma, in conditiile in care in februarie 2014 Uniunea Social Liebrala s-a destramat, PNL trecand in opozitie.

Astfel, s-a ajuns la aceasta noua strategie de descentralizare, mai putin ambitioasa decat predecesoarele. Miza politica oricum a scazut considerabil, avand in vedere si probemele penale ale unei mari parti dintre sefii de consilii judetene si primarii de mari municipii de la toate partidele.