Studenții români și Inteligența Artificială: „Un număr prea mare dintre studenți spun că rezultatele generate de IA sunt “rar” sau “niciodată” incorecte” (studiu)

Studenții români folosesc Inteligența Artificială în proporție mai ridicată decât colegii din străinătate, arată un studiu publicat în Amfiteatru Economic, dar ”un număr prea mare dintre cei chestionați (43%) spun că rezultatele generate de IA sunt “rar” sau “niciodată” incorecte, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă”, arată documentul citat.

Circa 10% dintre ei folosesc modelele IA de generare de conținut pentru a găsi informații (de exemplu, pentru “date statistice”, “restaurante din București” sau “fapte istorice și geografice despre diferite țări”) și în plus, consideră conținutul generat ca fiind de încredere

Majoritatea participanților la studiu au folosit modele IA pentru generarea de conținut cel puțin de câteva ori (52,5%), o proporție semnificativă au auzit despre aceste modele și și-au exprimat interesul de a le încerca (22,8%).

Doar 5,2% nu au auzit niciodată despre modelele IA pentru generare de conținut

Cu toate acestea, există și o categorie de 14% dintre participanți care au auzit, dar nu doresc să utilizeze modele IA. Un procent relativ redus utilizează conținut generat de IA în mod regulat (5,5%), în timp ce la polul opus, 5,2% nu au auzit niciodată despre modelele IA pentru generare de conținut.

Prin comparație, în studiul realizat de Byles, Lea și Howe în mai 2023 la Universitatea Northampton, 62% dintre respondenți declară că nu utilizează modele IA, în timp ce în studiul realizat de Chan și Hu, publicat în iulie 2023, 33% dintre respondenți declară că nu au folosit modele IA precum ChatGPT.

Motivele utilizării sau neutilizării modelor de IAG

Analizând motivele utilizării sau neutilizării modelor de IAG, se constată că acestea variază de la „curiozitate” la „informații incorecte” și pentru a înțelege mai bine care sunt elementele cheie, prima dată ne îndreptăm atenția către cei 90% dintre studenți care sunt interesați să utilizeze modele IAG:

Pentru 33% dintre aceștia interesul este dat de “curiozitate”, ceea ce sugerează că sunt intrigați de tehnologie și că au explorat sau vor explora în curând capacitățile acesteia.

Un procent similar ia în considerare utilizarea modelelor IA de generare de conținut pentru a atinge un grad mai mare de eficiență (32%). Aceștia menționează că instrumentele de IAG reprezintă modalități de economisire a timpului și optimizare a eforturilor în procesul de creare de conținut și de învățare.

Aproximativ 14% dintre respondenții interesați de aceste tehnologii privesc conținutul generat de IA ca sursă de inspirație, ceea ce evidențiază potențialul acestor instrumente de a stimula idei creative și capacitatea de inovație în context academic. Mai mult, acest lucru sugerează faptul că studenții nu intenționează să utilizeze conținutul așa cum este, ci vor adăuga propriile idei.

Totodată, un procent îngrijorător de 10% folosesc modelele IA de generare de conținut pentru a găsi informații (de exemplu, pentru “date statistice”, “restaurante din București” sau “fapte istorice și geografice despre diferite țări”) și în plus, consideră conținutul generat ca fiind de încredere. Studenții declară că au folosit IA atunci când informația exactă nu era disponibilă pe Google sau când doreau să genereze informații precise. Acest lucru indică un risc ridicat legat de potențialul de dezinformare.

În plus, am putea asista la o creștere a dependenței studenților de conținutul generat de IA, ceea ce poate avea atât aspecte pozitive, cât și negative, arată studiul.

Pe partea pozitivă, IA poate umple lacunele de cunoștințe atunci când sursele tradiționale sunt insuficiente, în timp ce, pe partea negativă, există un risc crescut de răspândire a informațiilor false și de încredere excesivă în conținutul generat, ceea ce poate mai departe determina absența unor activități precum gândirea critică și verificarea informațiilor.

În contrast cu cei care acordă prea multă încredere conținutului generat cu ajutorul IAG, înregistrăm și 10% participanți care declară că nu sunt interesați să utilizeze IAG, din motive precum: incorectitudinea informației generate, prognoza unor efecte negative asupra abilităților cognitive, preferința de a folosi propriile abilități, considerarea folosirii IA în categoria “plagiat” sau percepția lipsei valorii adăugate.

Raportându-ne la modele de IAG aflate la îndemâna studenților, ChatGPT iese în evidență. Astfel, acesta este menționat de către 76% dintre studenții care au utilizat IAG și de către 53% dintre cei care nu au experiență, dar sunt interesați, sau au o experiență limitată în utilizarea instrumentelor IA. Această constatare completează rezultatele studiului efectuat în Germania în 2023, pe 6311 studenți din 395 de colegii (Garrel, Mayer și Mühlfeld, 2023). Potrivit acestei cercetări, atunci când li s-a cerut să descrie cum folosesc uneltele IA în studiile lor și în ce scopuri, 63,2% dintre studenți au declarat că au folosit deja sau folosesc la momentul respectiv instrumente bazate pe IA pentru studiile lor, iar 48,9% au utilizat deja ChatGPT.

Mulți dintre studenții fără experiență sau cu experiență limitată în AI se așteaptă la o calitate inferioară față de cea a propriilor texte

Cea mai mare parte a studenților declară că le folosesc în scopuri academice „rar” (42%) sau „uneori” (37%) sau, se așteaptă să le folosească „rar” (37%) sau „uneori” (46%). Acest fapt sugerează idea că studenții sunt de părere că vor continua să se bazeze pe metodele tradiționale de creare a conținutului academic.

În analiza percepției studenților cu privire la calitatea conținutului generat de IA, este interesant de observat faptul că mai mulți dintre cei fără experiență sau cu experiență limitată se așteaptă la o calitate inferioară față de cea a propriilor texte – 30% – față de doar 15% din rândul celor care au utilizat modele IA și percep calitatea ca fiind inferioară celei proprii.

Un număr prea mare dintre studenții chestionați (43%) au o perspectivă relativ pozitivă cu privire la conținutul generat de IA – aceștia sunt de părere că rezultatele generate de IA sunt “rar” sau “niciodată” incorecte sau irelevante, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă. Modelele de IA de generare de text sunt faimoase și pentru „halucinațiile” pe care le generează sau „confabulații” (dacă nu atribuim caracteristici umane IA-ului). Atunci când este folosit ca instrument de brainstorming, salturile în logică și confabulațiile IAG pot duce la descoperiri creative, însă atunci când este utilizat ca referință factuală, IAG poate provoca daune reale.

Pe această notă, în finalul chestionarului am utilizat o întrebare de evaluare a interesului studenților cu privire la pregătirea formală pentru utilizarea IA. Spre surprinderea noastră, un procent relativ ridicat dintre respondenți, respectiv 21%, au declarat că nu sunt interesați să învețe despre sau să folosească modele IA, mai arată studiul citat. (Foto: Dreamstime.com)

Sursa: Țală, M.L., Müller, C.N., Albăstroiu Năstase, I., State, O. and Gheorghe, G., 2024. Exploring University Students’ Perceptions of Generative Artificial Intelligence in Education. Amfiteatru Economic, 26(65), pp. 71-88,

DOI: https://doi.org/10.24818/EA/2024/65/71

Studenții români și Inteligența Artificială: „Un număr prea mare dintre studenți spun că rezultatele generate de IA sunt “rar” sau “niciodată” incorecte” (studiu)

Doar 5,2% nu au auzit niciodată despre modelele IA pentru generare de conținut

Motivele utilizării sau neutilizării modelor de IAG

Mulți dintre studenții fără experiență sau cu experiență limitată în AI se așteaptă la o calitate inferioară față de cea a propriilor texte

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”